Sistemul de sănătate din România este fragmentat, ineficient și funcționează permanent la limita de avarie. Fie că vorbim de Sistemul de Urgențe cu parc auto vechi și personal insuficient; de medicina de familie, care lipsește cu desăvârșire din sute de localități din România; de spitalele (sub)finanțate paușal cu infrastructură veche, pe alocuri complet inadecvată; cu un ministru Rafila care acceptă, chiar solicită renunțarea la peste 700 de milioane de euro din PNRR pentru clădiri de spital noi; de listele de așteptare și fondurile insuficiente pentru laboratoare de analize și imagistică; de lipsa digitalizării adecvate și a interconectării dintre diversele baze de date; de exportul paralel și permanentele lipsuri din piața medicamentelor. Lipsa prevenției a screening-ului, a depistării precoce și a monitorizării active, făcute sistematic și eficient.
Oriunde am interoga sistemul, găsim vulnerabilități și neajunsuri.
Dincolo de experiența interacțiunii personale cu sistemul public de sănătate, există însă indicatori cantitativi care măsoară performanțele sistemului.
Spre exemplu, mortalitatea prevenibilă – intervenții eficiente de sănătate publică de prevenție primară, înaintea debutului bolilor. Vorbim de dieta inadecvată, de fumat, consumul excesiv de alcool, de vaccinare.
Avem cea mai mare mortalitatea prevenibilă din UE, aproape dublul mediei Uniunii. Eliminarea publicității la tutun este refuzată sistematic în Parlament, introducerea semaforizării alimentare – chiar voluntară – este combătută cu vehemență chiar de către un ANPC care ar trebui să protejeze dreptul de a alege informat al consumatorului și nu interesele exclusiv financiare ale producătorului.
Vaccinarea s-a prăbușit. Strigătele guturale ale anti-vacciniștilor au adus acoperirea vaccinală la rujeolă, spre exemplu, la doar 62% pentru prima doză; mult sub pragul antiepidemic de 95%. Anti-vaccinismul a fost ideologizat și e parte a arsenalului politic al extremiștilor de la AUR și nu numai.
Mortalitatea din cauze tratabile: să luăm doar exemplu cancerului. Mortalitatea este cu 48% mai mare comparativ cu media Uniunii Europene. Tocmai s-au redus cu o treime fondurile pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin în țara cu cea mai mare mortalitate din UE pentru această boală. Nu avem încă registre de cancer funcționale.
Planul de Cancer nu este nici pe departe operațional; citostatice esențiale lipsesc recurent. Multe dintre cancere sunt descoperite tardiv, intervențiile trenează uneori. Uneori se câștigă în instanță accesul la medicamente off-label, indicate de oncologi, în cazuri greu abordabile. Îngrijirea paliativă este foarte greu accesibilă, unele județe neavând deloc unități medicale sau secții dedicate. Accesibilitatea este o problemă majoră pentru toate componentele sistemului.
Și în fața unei astfel de radiografii, sigur că există reflexe civice. Societatea civilă reacționează empatic. Peste 350.000 de oameni și peste 8.000 de companii au donat 53 de milioane de euro. Au donat nu doar bani, ci și încredere și o parte din suflet unor oameni cu inimă mare care au făcut un spital; de la zero, în 4 ani. Un spital pentru copii cu cancer. Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu au demonstrat că se poate. O clădire de 9 etaje, cu hotel pentru părinți, cu cinematograf și loc de joacă. Un monument de empatie și de „SE POATE”.
Cum văd eu un sistem de sănătate adecvat României?
Fără monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acum, principala menire a CNAS este să dezvolte filtre birocratice astfel încât puținii bani alocați să se încadreze în plafoane. Mai mulți asigurători – piață de asigurări concurențială – ar atrage după sine servicii medicale concurențiale; influx de empatie și respect. Pachete de servicii medicale diverse, oferite pe paliere de cost, negociate în funcție de nevoi. Un pachet de bază care să includă screening, depistare precoce, monitorizare activă. Politici publice axate pe diminuarea impactului devastator al factorilor de risc. Descentralizarea fiscală și decizională a spitalelor. Digitalizarea și optimizarea folosirii resurselor. Parteneriate public-private funcționale.
