#Putin Jurnalistul Emilian Isăilă publică pe SpotMedia o analiză a intereselor lui Putin privind alegerile din România și luarea Republicii Moldova în sfera de regimuri păpușate de Kremlin. Dacă la Chișinău a acționat o vastă rețea coordonată de Ilan Șor, documentată de SIS, serviciul de intelligence, pentru București planul de instalare a unui regim pro-rus a fost motivat de „sprijinul pentru Kiev”, spune Isăilă. Toate resursele regimului kaghebist au fost folosite, inclusiv magnatul Durov: „În acest sens s-au cheltuit sute de milioane de euro, explicându-se astfel și poziția bizară a SVR, serviciul de informații externe al Rusiei, prin care-și asumă public susținerea pentru Călin Georgescu, dar și aruncarea în luptă a lui Pavel Durov, administratorul Telegram”.///
#AUR O anchetă pe G4Media relevă o încrengătură nebănuită de relații din jurul AUR și a lui George Simion, unde personaj-cheie e Brian Brown, activist religios rusofil, apropiat de MAGA. Potrivit anchetei, Simion a ajuns apropiat al lui Brown prin intermediul unei influente grupări de oameni de afaceri din Cluj, iar Brown sprijină mai mulți candidați naționaliști din Estul Europei care se opun „politicilor soroșiște”, inclusiv în Polonia, Serbia, Georgia și Republica Moldova. Brown și Simion au călătorit în aceeași perioadă în Polonia pentru a-l sprijini pe candidatul conservator PiS, Karol Nawrocki, recent acuzat în media poloneză că a fost implicat într-un serviciu de escorte. Ancheta G4Media ne mai prezintă și pliantele din Ardeal prin care Viktor Orban îl sprijină pe Simion, însă, așa cum știm, comunitatea maghiară a votat fix invers în proporție covârșitoare. Jó napot kívánok, Viktor!///
#Prietenifărăbeneficii Fan clubul lui Donald Trump din Est, Viktor Orbán, Aleksandar Vučić în Serbia și Milorad Dodik, liderul din Bosnia și Herțegovina, a așteptat cu sufletul la gură o nouă „epocă de aur” în relațiile bilaterale cu SUA, date fiind afinitățile ideologice și sprijinul fățiș pentru liderul de la Casa Albă. Însă doi experți din Budapesta, Ferenc Németh și Peter Kreko, arată într-o analiză reluată de Hotnews că prietenia cu Donald Trump nu i-a ajutat deloc: Serbia a fost lovită cu o taxă vamală de 37%, cea mai mare din regiune, Bosnia și Herțegovina cu 35%, iar Ungaria rămâne pe lista de taxe cu 20%. Cei trei lideri imită cu sârg politicile MAGA și DOGE, criticând ong-urile care au beneficiat de ajutorul USAID, însă administrația americană nu le-a întins nicio mână de ajutor. Răceala Casei Albe provine, susțin cei doi experți, și din „provocarea strategică” a prezenței tot mai extinse a Chinei și Rusiei în cele trei țări.///
#Superscrieri La Gala Superscrieri au fost acordate premiile pentru cele nouă secțiuni ale concursului, juriul având de ales între cele 52 de materiale nominalizate. Premiul cel mare, Superscrierea anului, a revenit Ziarului de Gardă din Republica Moldova cu ancheta ÎN SLUJBA MOSCOVEI. Patru luni printre „robii” lui Șor. Investigație sub acoperire, semnată de Natalia Zaharescu și Măriuța Nistor. Și alte materiale premiate au avut ca temă interferența rusă în alegeri, cum e premiul pentru debut jurnalistic Călin Georgescu, urmele banilor: un influencer de pe TikTok recunoaște că a fost plătit pentru campanie, o anchetă Hotnews. Bursa Superscrieri – Naumann, cu tema drepturile omului și parteneriatul civil, a fost câștigată de Anelise Sălan, pentru documentarul Interzis, povestea de cuplu a unei femei de 43 de ani și a iubitei ei. Lista completă a câștigătorilor se află aici, o mână de redacții independente care trăiesc doar din donațiile cititorilor.///
#Georgia De Ziua Independenței, georgienii au ieșit iarăși pe străzile din Tbilisi pentru a marca 33 de ani de separarea de URSS, așa cum fac din octombrie încoace, de când partidul pro-rus Visul Georgian a furat alegerile în pofida avertismentelor observatorilor internaționali, precum OSCE. În materialul Euronews, o tânără spune: „Suntem pe marginea unei prăpastii. Dacă nu vom rămâne puternici și nu ne vom exprima voința, vom pierde tot ce am realizat în ultimii 30 de ani”. Georgia, o țară candidată la UE din 2023, este deturnată de la parcursul european de liderul pro-rus Bidzina Ivanișvili, un magnat cu o avere estimată de Forbes la 2,5 mld dolari, realizată în Rusia anilor 1990. Doi lideri ai opoziției pro-europene, Nika Melia și Zurab Japaridze, au fost arestați în această săptămână și partidul Visul Georgian a trecut la represiunea în forță a manifestanților pașnici. Cum s-ar spune la noi, s-au ocupat „individual” de liderii opoziției.///
#AlegeriPolonia Cum campania prezidențială din Polonia este pe ultima sută de metri, media internațională rezumă ultimele controverse: Karol Nawrocki este acuzat că are legături cu lumea interlopă, că a fost implicat în afaceri cu escorte, că a apărut la TV deghizat pentru a-și lăuda propria carte și că a păcălit un bătrân la achiziția unui apartament în Gdansk. De cealaltă parte, Rafał Trzaskowski este acuzat că refuză să facă un test anti-drog, alimentând acuza PiS că ar consuma substanțe interzise. Marea miză a alegerilor de duminică este, potrivit Politico, viitorului statului de drept: „Se așteaptă ca Nawrocki să blocheze complet orice inițiativă pe tema domniei legii. Restaurarea unui sistem judiciar independent în Polonia este literalmente pe buletinul de vot duminică – chiar dacă, în mod paradoxal, ocupă aproape zero spațiu în dezbaterea campaniei”. Nawrocki are doar un punct avans în sondaje în fața lui Trzaskowski și vedem duminică dacă a ajutat că am băgat și noi nițel capul în poză.///
#Risipa În contextul discuțiilor despre risipa bugetară, o postare a lui Claudiu Năsui ar putea fi un motiv de invidie în lumea cercetătorilor onești care aplică la granturi interne pe bani puțini într-o competiție dură și primesc evaluarea la „Sfântu’ Așteaptă”: „Directorul unui institut de cercetare și-a dat aproape 2.000.000 de lei în 2019. Adică cu 5.000 de dolari/lună mai mult ca președintele Americii. Un director „științific”, din același institut de așa zisă cercetare și dezvoltare, a încasat în 2020 într-o singură lună 437.000 lei, cât toți miniștrii guvernului la un loc. Iar între 2019-2021 a primit 2.300.000 de lei, adică peste 10.000 euro pe lună.”. Adevărul e că statul român e căpușat de rente cu sprijin politic și noul guvern ar putea plafona tot soiul de sporuri date din pix, însă asta implică și puțin curaj din partea noilor miniștri.///
RaportBNR Dacă mai era nevoie, și ultimul raport BNR despre inflație arată ce praf suntem la absorbția fondurilor europene: „În cazul CFM 2021-2027, au fost absorbite doar 53 la sută din fondurile structurale și de coeziune estimate pentru anul 2024, în timp ce în cazul PNRR, România nu a reușit în acest an încasarea niciunei cereri de plată, plasându-se printre economiile cu cele mai mici rate de îndeplinire a țintelor și jaloanelor – 13,7 la sută, jumătate din media UE”. Noi tot am explicat pe Comunitatea Liberală ce restanțe sunt la reforme și cât putem pierde din pricina unora care nu au chef de muncă. Marius Vasiliu a explicat și pentru Euronews că aruncăm pe geam aproape 10 mld de euro dacă nu încheiem jaloanele asumate prin PNRR. Apoi, am văzut că la negocierile pentru noul guvern vine și ministrul Adrian Câciu, despre care Econmedia scrie că „În mandatul lui de la Finanțe a început derapajul bugetar care a culminat cu înregistrarea celui mai mare deficit bugetar din UE.” Poate îl cheamă să îi pună nota 4 sau să vină cu părinții la școală, nu știm.///
#Fukuyama Zilele trecute profesorul Francis Fukuyama a bătut drumul până la Poznan, Polonia, pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Adam Mickiewicz, ocazie cu care ținut un scurt speech – De ce liberalii nu trebuie să renunțe la speranță. Vorbind despre reversul democratic resimțit în Europa după anii 2008, Fukuyama a spus celor prezenți că „Astăzi, multe țări din Europa au partide populist-naționaliste care cresc în putere și popularitate. Mulți dintre susținătorii lor cred că principalul pericol nu îl constituie dictaturile precum cele din Rusia sau China, ci Uniunea Europeană. Multe dintre aceste partide sunt, în mod incredibil, simpatizante ale Moscovei și se opun asistenței militare și economice acordate Ucrainei în efortul său de a rezista agresiunii rusești.” Fukuyama le-a amintit polonezilor că au evitat un derapaj autoritarist și cât de importante sunt alegerile pentru cei care își păstrează credința în valorile democrației liberale.///
#ThisistheStory Jurnalistul Tudor Mușat și-a lansat de mai bine de un an un excelent podcast pe teme politico-economice, unde invitat recent a fost economistul Cristian Păun. El a explicat de ce economia românească a ajuns în starea în care ajuns, de ce avem inflație, deficit și colectarea slabă a veniturilor. Vestea proastă este că, potrivit estimărilor lui Cristian Păun, euro va bate de pragul de 6 spre finalul anului, însă mai multe reforme ar putea redresa echilibrele macro. Prioritățile propuse noului guvern ar fi fondurile europene, atragerea de capital, infrastructura, agricultura, facilitarea accesului la tehnologie și sprijin pentru exporturi. În răspăr cu valul care vorbește despre noi taxe pentru redresare bugetară, Cristian Păun a menționat și o serie de taxe care aduc mai nimic la buget și statul doar folosește resurse pentru a le încasa.///
#Bookfest De miercuri a început ediția a XVIII-a a Târgului de Carte Bookfest, Portugalia fiind țara-invitată de onoare, prilej de vânat cărți bune și chilipiruri de la edituri mai mari sau mai mici. Nouă ne-au atras atenția următoarele titluri non-ficțiune, însă lista poate fi, evident, mult mai lungă: Anne Applebaum, Axa autocraților, Florin Müller, Statul național-legionar, Alberto Basciani, Cristina Brăgea, România după Primul Război Mondial. O modernizare complexă, Daron Acemoglu, Simon Johnson, Putere și progres. Lupta noastră de o mie de ani pentru tehnologie și progres, Georgiana Țăranu, Nicolae Iorga și seducția fascismului italian, Masha Gessen, Viitorul e istorie. Cum a pus totalitarismul din nou stăpânire pe Rusia.///
