Democrația este mai rezilientă decât cred oamenii. Dar ziua de astăzi este un moment periculos.
În prelegerile mele despre starea democrației liberale din ultimii doi ani, am fost întrebat frecvent dacă valul autoritar care are loc în întreaga lume poate fi oprit și dacă democrația americană este suficient de puternică pentru a rezista sub greutatea autoritarismului trumpian.
Răspunsul meu a fost da, că declinul democratic nu este inevitabil și că instituțiile americane, în special, rezistă destul de bine. Gradul meu de optimism moderat s-ar putea dovedi greșit, dar se bazează pe câteva evenimente recente.
O democrație devine o democrație liberală atunci când alegerea populară este legată de instituții care previn concentrarea puterii în mâinile executivului, printr-un stat de drept și un sistem instituțional de control și echilibru (checks and balances).
În Statele Unite, mai multe dintre aceste mecanisme de control au fost slăbite sub Trump: Congresul, care ar trebui să-și apere asiduu privilegiile, a aprobat în mare parte pe bandă rulantă agenda lui Trump, iar părți ale puterii executive, precum Departamentul de Justiție, au devenit instrumente ale voinței președintelui. Multe organizații ale societății civile, cum ar fi corporațiile, casele de avocatură și universitățile, au căutat modalități de compromis cu administrația.
Există, totuși, două instituții critice de control care au rămas eficiente.
Prima este justiția, ale cărei instanțe inferioare au anulat în mod regulat diversele idei ale lui Trump privind autoritatea executivă. Este adevărat că actuala Curte Supremă a permis ca multe dintre deciziile lui Trump să rămână în vigoare prin așa-numitul său „dosar din umbră” și i-a oferit o mare victorie în decizia sa din 2024 care i-a acordat o imunitate prezidențială largă. Dar chiar și această curte conservatoare a blocat câteva dintre inițiativele sale cele mai flagrante, cum ar fi încercarea de a anula cetățenia dobândită prin naștere și autoritatea pretinsă de a impune taxe vamale arbitrare.
Cu toate acestea, mai sunt încă câteva decizii importante de luat, cum ar fi dacă Trump va avea autoritatea de a demite „funcționarii inferiori” și de a aduce întregul serviciu public sub controlul său. Prin urmare, instanțele au fost eficiente — dar numai până la un punct.
Cel mai important control asupra puterii executive, desigur, nu este sistemul judiciar, ci alegerile — cel puțin, în țările care încă mai pot organiza alegeri rezonabil de libere și corecte.
Liderii autoritari au fost opriți în multe țări din întreaga lume de către alegători: acest lucru s-a întâmplat în Polonia în 2023, în Ungaria în aprilie anul trecut și, cel mai recent, în Serbia și Brazilia.
Cel mai mare regres autoritar, totuși, este cel care probabil va avea loc în Statele Unite mâine, ca rezultat al alegerilor noastre parțiale. După toate probabilitățile, democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților și au șanse destul de bune să recâștige Senatul.
Datele sondajelor și comportamentul candidaților din întreaga țară (mulți dintre ei fugind cât pot de repede de asocierea cu Donald Trump) indică o respingere majoră a administrației și a eșecurilor sale în ceea ce privește inflația și războiul cu Iranul.
Trump și aliații săi republicani au depus eforturi susținute pentru a manipula alegerile în favoarea lor și vor continua să facă acest lucru chiar și după închiderea urnelor. Cu toate acestea, este dificil să realizezi acest lucru la nivel de masă, în special dacă apare un „val albastru” care le oferă democraților o majoritate solidă. Diversele încercări de manipulare electorală ale lui Trump — cum ar fi Legea SAVE și utilizarea Serviciului Poștal pentru a elimina potențiale buletine de vot democrate — au fost toate blocate.
Noul Congres care își va prelua mandatul în ianuarie nu va putea să controleze administrația în multe domenii, în special în politica externă. Însă va deține controlul asupra bugetului și asupra comisiilor care pot începe să-i tragă la răspundere pe Trump și pe acoliții săi pentru acțiunile lor din ultimii doi ani.
Dacă alegerile vor merge atât de prost pentru partidul lui Trump pe cât se preconizează, puterea lui Trump va slăbi: parlamentarii republicani vor fi mai curajoși să-și critice deschis președintele pe măsură ce acesta devine o „lame duck”, fără putere reală în final de mandat.
Impactul internațional al unei înfrângeri republicane va fi semnificativ, având în vedere rolul pe care Statele Unite continuă să îl joace în politica globală. Asta nu înseamnă că Trump însuși va deveni mai moderat.
Dimpotrivă, un Trump furios și umilit va încerca cel mai probabil să recâștige prim-planul lansându-se în noi aventuri în străinătate. Totuși, spectacolul alegătorilor care resping o președinție toxică va fi unul puternic înaintea alegerilor europene de anul viitor.
Sfârșitul erei Trump este semnalat și de altceva.
Donald Trump ca om se deteriorează sub ochii noștri. El a încheiat campania pentru alegerile parțiale lăudându-se la mitinguri cu „sutele de miliarde de dolari” pe care companiile petroliere le-au încasat în timpul mandatului său, chiar în timp ce oamenii obișnuiți văd ce se întâmplă la pompă.
S-a raliat cauzei nepopulare a construirii necontrolate de centre de date și a găsit timp să comenteze fizicul diverselor bărbați din anturajul său. Nu arată bine și nu putem considera cert faptul că va ajunge până la sfârșitul mandatului său.
Votul de azi va fi un test major pentru rezistența instituțiilor americane și pentru puterea cetățenilor de a influența cursul viitor al țării lor. Să sperăm că îl vom trece cu brio.
