Agitație mare pe tema absorbției pentru perioada de programare 2021-2027, pornită de la Ciucă, fost premier, președintele PNL și candidatul acestui partid la prezidențiale, care a ieșit primul la atac cu anunțul că e sub 3%.
Totul s-a amplificat după ce Consiliul Fiscal a precizat în analiza făcută pe rectificarea bugetară, aprobată de Guvern luni, că absorbția e zero. Ocazie cu care a aflat și Geoană.
Doar că nu doar pentru cei care cunosc fenomenul situația nu e una nouă; chiar din execuția financiară publicată de Ministerul de Finanțe de mai bine de o lună, absorbția pe 2021-2027 e tot zero. Așa că în contextul circului din coaliție putem specula că, simțind miros de avantaj comunicațional alimentat și de surse de informare cu credibilitate, au sărit mai toți peneliștii cu zero în gură.
Lucrurile sunt puțin mai complexe decât „Uite, Guvernul Zero!” și se cuvine să intervenim în a tempera tentația de a produce știri distorsionate sau de a contribui la propagarea lor, pentru că în esență sunt tot fake-news.
Și tocmai pentru că mai sunt și oameni care sunt interesați de cum stăm pe bune, pentru că dincolo de ridicatul politic al poalelor în cap pentru a puncta electoral în rândul activelor de partid, există o nevoie de prognoză și planuri de business pe termen mediu și lung în mediul privat, trebuie explicat mai detaliat tot procesul, pentru că nu e vorba doar de absorbție.
Suntem sau nu în întârziere? Și dacă da, cât e de mare? Și cine e vinovat?
Liberalii încearcă să se răzbune pe pesedisti pentru faza cu Iohannis care nu mai prinde nici măcar un loc de senator. Însă joacă asta cu „absorbția zero” cu un bumerang aruncat în PSD peste masa Guvernului, pe care nu știu să-l și prindă și practic li se întoarce, ca-n desene animate, în dinții lui Boloș, cel care poartă aproape întreaga responsabilitate pentru asta.
Pentru că Boloș este cel din cauza căruia primele drafturi ale programelor începute la finalul lui 2020 a trebuit să fie refăcute pentru că multe dintre măsuri, chiar proiecte au fost preluate în PNRR, astfel că a trebuit să fie reluate de la un stadiu incipient, iar aprobarea lor s-a încheiat în decembrie 2022.
Și au trebuit preluate ca să poată fi făcut în timp de la zero PNRR-ul. Asta pentru că în februarie 2021 Comisia Europeană confirma că PNRR-ul lui Boloș, cu care trompetase PNL-ul în campania electorală din 2020, era doar o broșură electorală.
Boloș este și cel din cauza căruia niciun program nu a putut fi lansat până pe la mijlocul lui 2023, adică cât a stat el ministru la Fonduri Europene în al doilea descălecat, pentru că sistemul informatic (MySMIS), prin care se derulează toate etapele de la depunerea la trimiterea cererilor de rambursare către Comisia Europeană, nu a fost finalizat de către STS. Nici acum, deși a fost anunțat funcțional încă din mai 2023.
STS pe care tot Boloș l-a băgat în problemă și pentru perioada 2021-2027. Dar și în PNRR. Și în cloudurile guvernamentale (că-s mai multe, nu doar cel din PNRR – mai sunt și la regiuni). Într-o lume normală este inexplicabilă apetența lui Boloș de a preda serviciilor secrete instituțiile în care are și a avut el funcții.
În niciun alt stat din Uniunea Europeană nu există o implicare a unui serviciu secret în ceea ce privește sisteme informatice care să gestioneze relația stat-privat la modul direct cum se face în România.
O singură țară din Europa mai procedează în mod similar – Republica Moldova. Dar ăsta să fie modelul de bună-practică de urmat?
Deci tot Boloș e vinovat pentru că STS nu a reușit să rezolve și modulul final al sistemului informatic prin care se fac cererile de plată la Comisia Europeană, modulul aplicații de plată. Adică și dacă am fi vrut să cerem bani de la Comisia Europeană nu am fi putut-o face.
Și ghiciți cine e vinovat și pentru faptul că și după ce va fi rezolvat STS-ul cu aplicația de plată, niciunul dintre cele opt programe regionale nu vor putea primi bani de la Comisia Europeană din cauza problemelor de construcție a sistemului de descentralizare la nivel de regiune de dezvoltare?
Evident că tot Boloș, cel care a zis că știe el mai bine și decât Autoritatea de Audit și decât Ministerul Justiției cum trebuie reglementat totul. Iar acum, în urma misiunilor de audit ale Comisiei Europene și ale auditului național, sistemul nu a primit notă de trecere.
Nu mai vorbim de toată bulibășeala făcută cu organizarea sistemului de management și control, cu înființări de structuri paralele doar ca să creeze și mai multe sinecuri sau să scape de oameni care nu-i apreciau măreția.
Iar toate acestea s-au întâmplat în al doilea mandat al lui Boloș la fondurile europene – aprilie 2022 – iunie 2023. Despre toate „simplificarile” care au complicat și mai mult birocrația și așa stufoasă am avertizat în mai multe rânduri, fără vreun feed-back pozitiv.
Urmarea este că avem apeluri lansate cu multe corrigendum-uri la majoritatea ghidurilor, unele chiar și cu 7-8 modificări de reguli.
Concluzionând, când a plecat Boloș de MIPE, în iunie 2023, niciun ghid nu era lansat, deci niciun proiect depus.
Iar în al doilea mandat al lui Boloș la fonduri europene, Ciucă era prim-ministru.
*
Ca să răspundem și la întrebarea dacă absorbția chiar este zero, trebuie spus că în ceea ce privește derularea proiectelor din programele pentru perioada 2021-2027, din informațiile publice, sunt contracte semnate de peste 22 de miliarde de euro din peste 350 de apeluri. Iar la nivelul autorităților de management sunt făcute plăți către beneficiari de aproximativ 650 milioane de euro (ceea ce echivalează cu o absorbție reală de aprox. 3%).
Nuanțăm astfel cu privire la absorbție: reală și formală – între derularea proiectelor care înseamnă aproximativ 3% plătiți către beneficiari, respectiv rambursarea efectivă a sumelor de către Comisia Europeană, care se va realiza probabil la începutul anului următor.
Pentru că sistemul funcționează la modul în care după lansarea apelurilor, se depun proiecte, care se evaluează, după care se semnează contractele de finanțare și abia apoi începe implementarea propriu-zisă care înseamnă facturi plătite inițial de la bugetul de stat apoi, după ce sunt verificate toate condițiile, plătește și Comisia Europeană.
Adică, pentru acest an, chiar dacă vom reuși într-un final să trimitem vreo declarație de plată pentru perioada 2021-2027, cel mai probabil rambursarea efectivă se va realiza anul viitor.
Avem parte de un film prost produs de coaliția de guvernare PSD-PNL – scenariu prost, regie proastă, actorii pe măsură.
Să sperăm că măcar spectatorii nu-s la fel.
