Viktor Orban nu se dă bătut. Nici Jordan Bardella. Acum au înființat împreuna grupul „Patrioților” din Parlamentul European. Putea să se cheme, mult mai adecvat, „Rinocerii”.
Oricum, e bine să nu uităm niște lucruri esențiale. Extinderea UE nu a fost și nu este inevitabilă. E vorba de decizii omenești, nu de determinisme „inexorabile”. Proiectul Europei Unite este înrădăcinat în conștientizarea efectelor catastrofale ale ideologiilor excluziunii și intoleranței.
Uniunea Europeană afirma valorile incluziunii și diversității. Trei dintre părinții fondatori erau creștin-democrați. Dar nu se băteau cu pumnul în piept cu al lor creștinism și susțineau statul secular de drept.
De peste două decenii, Viktor Orban și camarazii săi coboară în direcția funestă a etnocrației xenofobe. Cel desemnat ca Străin este demonizat. Idealul este comunitatea Blut und Boden.
Pentru Orban, riscul cel mare ar fi „hibridizarea rasială” a Europei. Personajul nu e conservator, ci o conservă toxică horthysto-putinistă.
În interbelicul românesc, se scria masiv și nefast despre „glasul sângelui” și „porunca vremii”.
Uniunea Europeană înseamnă primatul spiritului deschis asupra brazdei mitologice și metapoliticii tribaliste. Unora ca Viktor Orban, acest spirit liberal le repugnă.
Dar Uniunea Europeană nu are motive să se lase intimidată de trepădușul lui Putka. Trăncăneala isteroida despre „agenții LGBT” care încearcă să pătrundă în grădinițe și școli este doar un exemplu de delir demagogic și de instrumentalizare cinică a celui mai jos și josnic numitor comun.
Uniunea Europeană este un club. Are reguli de primire și norme de comportament. Tropăitul, grohăitul, râgâitul, flatulența etc sunt inacceptabile.
Un scriitor maghiar a spus în chip memorabil: „Vacile și antisemiții nu se primesc în casă”.
Nici în sufrageria Uniunii Europene. UE se definește prin rezistență în raport cu orice vatămă demnitatea umană. Rasismul, șovinismul, cultul sângelui, stigmatizarea „alogenului” sunt opusul ideii de emancipare care a inspirat proiectul UE.
Doar cine nu vrea nu vede că Viktor Orban torpilează solidaritatea euro-atlantica. Acest cartofor de principii este obraznic spre Vest și servil spre Est. Face pe viteazul în NATO și UE, se gudură ca un pudel pe lângă Putin și Xi.
Viktor Orban este centrul înaintaș al barbariei care vine din Est.
Tema democrației iliberale a intrat în registrul dezbaterilor internaționale prin îmbrățișarea acestui concept de către Viktor Orban în 2015-2016.
Am vorbit atunci despre fascizarea Fidesz. Nu în sens nazist, ci mussolinian. Apoi a venit simbioza Orban-Trump.
Ideile aparent excentrice ale premierului maghiar au rezonat cu apetitul populist, antiliberal al demagogului american.
Detectarea conceptuală a fenomenului poate fi găsită într-un mai vechi studiu al gânditoarei politice croate Vesna Pusić.
Apărut în anii 90 în revista „East European Politics and Societies”, studiul se ocupa de „dictaturile cu fațadă democratică”.
