Tinerii sunt viitorul! Auzim des din gura administrației. Tinerii sunt viitorul sau prezentul? Când ești tânăr ești tânăr în prezent sau ești tânăr în viitor? Cine ne va plăti pensiile? Întreabă oamenii în general. Tinerii din prezent, primesc răspunsul cei ce întreabă.
De cine va fi condusă țara asta? De tinerii din prezent, evident. Pentru că asta e legea firii. Dar oare vor mai fi tinerii prin țară ca să mai apuce să o conducă? La cum arată statisticile, nu avem o speranță prea mare. Populația tânără, așa cum o definește statul român ca fiind persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani, a scăzut cu peste un milion între anii 2011 și 2022. Dacă în 2011 aveam o populație tânără de 5,51 milioane, reprezentând 27,3% din populația rezidentă generală, în 2022 am ajuns cu o populație tânără de 4,49 milioane, reprezentând 23,6% din populația rezidentă generală. Conform previziunilor statistice este de așteptat ca ponderea tinerilor din populația generală să continue să scadă. În ultimii 10 ani, peste 100.000 de tineri au emigrat definitiv din România, stabilindu-și oficial domiciliul în altă țară. Și, pe lângă migrație mai avem și o natalitate scăzută.
Ce facem noi pentru tineri? Aaa… Păi ce să facem… spun guvernanții…. că ei sunt viitorul, nu prezentul! Deci, nu avem ce investi în ei acum. Acum însă, avem de plătit pensiile speciale. Nu ei sunt o prioritate acum. La câte ard în țara asta, ne preocupam noi de tineri? Nu, nu. Guvernul are probleme mult mai importante de rezolvat, cum ar fi de exemplu munca la strategia de excepție pentru păstrarea funcțiilor PSD-PNL prin potrivirea celui mai bun calendar pentru alegeri.
STOP. Uite că s-a strecurat un cuvânt magic în discursul guvernanților și nu vrem să trecem peste. Este vorba de strategie. Apropo, știți că există o strategie de tineret? Bine, ea trebuia aprobată de acum 4 ani, dar în vâltoarea activităților s-a aprobat în ultima parte a anului trecut.
În mod formal România a avut o Strategie națională în domeniul politicii pentru tineret aferentă perioadei 2015-2020, dar care nu a avut niciodată un plan de implementare adoptat. Asta înseamnă că din cele 213 măsuri prioritare nu putem ști câte au fost atinse și câte nu.
Din 2020 și până în 2023 liniște și pauză totală în ceea ce privește abordarea strategică pentru dezvoltarea activității și politicilor de tineret. A fost o zvâcnire în 2022 când s-a lucrat la actualizarea legii tinerilor, respectiv a Legii nr. 350 /2006 adoptată la acel moment sub presiunea calendarului de aderare la UE. Dar și aici a intervenit un blocaj și o întârziere a promulgării deoarece se așteaptă motivarea deciziei Curții Constituționale privind un articol de lege declarat neconstituțional. Ce să mai spunem că anul 2022 a fost declarat An European al Tineretului de către Comisia Europeană și noi nu aveam nici măcar redactată o strategie de tineret.
Noroc cu societatea civilă de reușește ea să facă, evident cu bugete mult mai mici și fără să aibă sute de angajați cum are statul român, diferite documente de politică publică foarte bine aliniate cu strategia europeană de tineret. Așadar, avem: Rezoluția Tinerilor 2020 – 2027: Viitorul începe astăzi, publicată în noiembrie 2020, Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural, publicată în august 2022, Declarația Lucrătorilor de Tineret din România, publicată în 2022.
Să revenim la statul român. Știți ce este, de fapt, tânărul pentru statul nostru? Tânărul este o resursă. Scrie negru pe alb în pagina 5 a Strategiei. Asta înseamnă că fiind o resursă trebuie exploatată, nu? Statul consideră tânărul ca fiind capabil să își definească un scop individual clar, iar pentru atingerea acestui scop, tânărul să aibă cerințe specifice privind educația și formarea sa, indiferent de regiunea în care trăiește. Foarte frumos spus, dar mai exact cum? Eu ca tânăr îmi definesc un scop individual și apoi merg la școală și spun: doamna profesoară sau domnule profesor pentru a ajunge un om de succes, consider că am nevoie de educație civică, financiară, juridică, pentru sănătate. Iar doamna profesoară sau domnul profesor imediat îi răspunde cerinței lui specifice și îi găsește rezolvare! Ce lume minunată ar fi! Doar că realitatea din teren ne izbește de toți pereții. Rata mărită a părăsirii timpurii a școlii, fiind la un nivel aproape dublu față de media europeană, conform datelor Eurostat, ne arată că serviciile oferite și condițiile existente în unitățile de învățământ sunt departe de nevoile reale ale tânărului român. O parte însemnată a tinerilor din țara noastră, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au finalizat cel mult clasa a opta și nu urmează nicio altă formă de pregătire școlară sau formare profesională.
Cu toate astea, statul român îl vrea pe tânăr un factor al schimbării, o voce autentică a generației sale și să devină antreprenor de succes. Perfect! Că după ce ești antreprenor de succes vine statul și te impozitează de nu mai știi cum să măsori succesul. Vei ajunge să consideri că ești de succes dacă reușești să faci față tuturor taxelor și impozitelor. Dar să nu care cumva să ai pretenții la un sistem de sănătate bun că doar ești tânăr și nu te îmbolnăvești prea ușor.
Cât privește finanțarea activității de tineret este foarte bine sumarizată de către Consiliul Economic și Social (CES) în studiul realizat, Tineretul, Politicile și Programele Europene pentru Tineret și Tinerii din România, fiind realizat în contextul declarării anului 2022 ca fiind Anul European al Tineretului.
Astfel aflăm că ministerul de resort a alocat doar 8 milioane de lei pentru finanțarea activității pentru tineret, în medie sub 2 lei per tânăr român. Este evident, o sumă derizorie și complet insuficientă pentru nevoile sectorului. Mai îngrijorător este că tendința de finanțare este descrescătoare: în 2020 suma alocată a fost de 13,84 milioane lei, în 2021 12,9 milioane de lei iar în 2022 doar 8 milioane de lei. Din bugetul alocat în 2022, către societatea civilă a direcționat suma de 1,3 milioane lei prin Concursul Național de Proiecte de Tineret și Concursul Național de Proiecte Studențești. Este evident că orice om care se uită peste aceste cifre înțelege că accesul pe scară largă al tinerilor la activități dedicate lor nu poate fi susținut de un nivel atât de scăzut de finanțare. De asemenea, acest nivel de finanțare nu poate susține în mod real dezvoltarea și creșterea capacității organizațiilor de profil pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor tinerilor.
Nevoia unor măsuri proactive în ceea ce privește populația tânără este mare. Tinerii au fost categoria cea mai afectată de pandemia Covid-19, prin acces limitat la oportunități de muncă, creșterea numărului celor expuși la sărăcie și excludere socială, toate acestea având ca efect ca aproape două treimi din populația europeană tânără, respectiv cei cu vârste între 16 și 35 de ani să fie în risc de depresie, conform raportului „Viața, munca și pandemia de COVID-19” realizat de Eurofond în 2021 și menționat în studiul realizat de CES.
Nevoile tinerilor sunt însă mult mai complexe și nu li se pot răspunde exhaustiv decât prin cooperare inter-sectorială pentru dezvoltarea unor parcursuri de dezvoltare personală, socială și profesională holistice.
Sper ca Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse să fi luat serios în considerare recomandările pentru România menționate în studiul realizat de CES, dintre care menționăm:
- Dezvoltarea unui ecosistem de tineret care are în centru nevoile și interesele generațiilor actuale și viitoare de tineri;
- Dezvoltarea unei rețele de centre de tineret gestionate atât de instituții publice, cât și de organizații de tineret;
- Dezvoltarea unei rețele de lucrători și personal de tineret;
- Înființarea unui centru național de resurse pentru tineret. Modelul propus este cel estonian.
Acest ecosistem va sta la baza unui sector de tineret dinamic și capabil să facă față în mod rezilient provocărilor prezente și viitoare.
Concluzionând, sperăm ca tinerii să reprezinte și ei cât mai repede, prezentul și nu doar viitorul. Hai să aducem tinerii în prezent!
