🎧Trump Este Trump pe cale să instaureze o dictatură care distruge democrația, așa cum au căzut democrațiile în Europa interbelică sau e un tip de populist care are o tradiție în Statele Unite?, despre care legenda spune că nu au acest gen de probleme. Aici un dialog într-un podcast New York Times, care zice că America are o tradiție lungă de mișcări anti-democratice, care au exclus categorii de oameni și au distrus instituții. Partea bună din povestea asta e că democrația americană a supraviețuit precedentelor amețeli. Ceea ce e o perspectiva optimistă despre viitor.///
#Ceaușism&suveranism Istoricul și politologul Vladimir Tismăneanu identifică într-un eseu publicat pe G4Media câteva teme care arată relația de continuitate dintre ceaușism și actualul „suveranism”. Concepția în oglindă a lui Ceaușescu despre independența națională, ulterior devenită un naționalism șovin și anti-occidental, se opunea doctrinei „suveranității limitate” a lui Brejnev, o născocire geopolitică pentru a limita experimentele socialiste în blocul comunist. Și din acest motiv, actuala mișcare așa-zis „suveranistă” își are rădăcinile în suveranismul ceaușist, care „a însemnat izolaționism, amatorism, aplomb narcisist, autarhism”.///
#ReformeleluiFrancisc În timp ce unii sunt preocupați de detaliile înmormântării și alianțele interne privind succesorului Papei Francisc, Curs de Guvernare a făcut o sinteză cu reformele inițiale de fostul papă, unul dintre spiritele progresiste față de alți cardinali: 1. Reforma Curiei Romane (Curia e aparatul administrativ al Vaticanului, ce a fost reorganizat, și dicastesterele, sau echivalentul ministerelor, au fost reduse ca număr pentru eficientizare) 2. Reorganizarea financiară și transparența, 3. Lupta împotriva abuzurilor sexuale (a impus reguli de investigare și raportare a abuzurilor sexuale, a înființat comisii papale speciale și a sancționat episcopii care au mușamalizat abuzurile din trecut), 4. Reforma justiției canonice (a inițiat revizuirea Codului Canonic și a înființat tribunale specializate), 5. Dialogul cu alte religii, 6. Promovarea sinodalității (decizii luate prin consultare și de jos în sus, bazate pe consultarea eparhiilor și clerului), 7. Apropierea față de marginalizați (integrarea celor divorțați și recăsătoriți, deschiderea unor poziții în biserică pentru femei, sprijin pentru migranți și refugiați, o abordare tolerantă față de comunitatea LGBT). Așadar, se pot face reforme oriunde, trebuie doar să ai cu cine.///
#Trump&Putin Russian-desk e un website lansat în 2021 de o echipă internațională de istorici și cercetători ai spațiului post-sovietic ce are drept obiectiv publicarea unor analize la zi despre evoluția politicii interne și externe a Rusiei. Printre ultimele analize, un eseu al lui Francoise Thom se încheie cu o metaforă macabră: „Soarta rezervată de Kremlin Americii seamănă cu cea a unui păianjen mușcat de viespea-păianjen, o insectă care se reproduce prin depunerea ouălor într-un păianjen pe care l-a paralizat anterior prin injectarea veninului. Larvele se hrănesc cu prada în timp ce e încă vie”. Francoise Thom, binecunoscută publicului românesc, începe analiza cu istoricul planurilor sovietice de subversiune a SUA și recapitulează ideile celor doi țari ideologici care au devenit lectură obligatorie în statul-major al Rusiei, A. Dughin și V. Surkov, pentru a-i pune în oglindă cu figurile alt-right din jurul „iluminismului întunecat”, Curtis Yarvin, Peter Thiel și Musk. Francoise Thom o citează și pe Margarita Simonian, președinta Russia Today (RT), care a afirmat că „Donald Trump este un fel de Jirinovski al nostru”. Vladimir Jirinovski a fost liderul unui partid naționalist-extremist, între primele apărute după colapsul USSR, sprijinit de fostul KGB, și a murit de Covid în 2022. A fost singurul lider rus care a anunțat invazia Ucrainei încă din decembrie 2020.///
#AlegeriCanada După demisia de la începutul anului a lui Justin Trudeau, după 9 ani petrecuți în funcția de premier, succesorul său Mark Carney a convocat alegeri anticipate în 28 aprilie, în contextul războiului comercial cu SUA și a amenințării lui Trump că va anexa Canada și îl va transforma în al 51-lea stat american. Datele preliminare din sondaje arată că Mark Carney își va conduce Partidul Liberal către victorie, cu 43%, urmat la distanță de Partidul Conservator (38%), New Democrats (8%), Blocul Quebec (5,9%) și verzii cu 2%. Partidul Liberal a reușit o revenire spectaculoasă, după ce anul trecut conservatorii aveau un avans de minim 20-25% în sondaje. Sondorii vorbesc de „efectul Trump” în răsturnarea intențiilor de vot. Însă, așa cum observă Michael Ignatieff, fost lider al Partidului Liberal, canadienii au și o problemă privind productivitatea economiei, nu doar cine e premierul care va face față cel mai bine administrației Trump. Nici sloganul conservatorului Pierre Poilievre, „Canada First”, nu s-a dovedit prea inspirat, canadienii nu prea înghit reciclarea vorbelor goale.///
🎧InterviuKrastev Ivan Krastev este director al Centrului pentru Strategii Liberale în Sofia, autorul unor cărți bine primite în vest și un gânditor care iese din tipare în analizele sale politice. Yascha Mounk, la podcastul The Good Fight, l-a invitat pentru a discuta despre „revoluția lui Trump”, politica americană și europeană. Krastev explică profilul politic al lui Donald Trump, paralela dintre el și Gorbaciov, problemele cu care se confruntă Europa și cum ar trebui sprijinită Ucraina. Despre instabilitatea lumii post-1989, Krastev ne spune că „sfârșitul istoriei nu era înțeles ca o utopie. Fukuyama a crezut că oamenii vor fi căsătoriți cu ideea de democrație, însă nu vor fi îndrăgostiți de ea. Ar fi o societate post-eroică”. Ivan Krastev vorbește și despre impactul politic a două fenomene sociale recente și comune Bulgariei și României, neîncrederea în știință și reacția la epidemia de Covid-19.///
#ZiuaCărții O știre de prin social media ne-a stârnit puțină invidie. Pe 23 aprilie e Ziua Internațională a Cărții, stabilită de UNESCO, însă catalanii o combină cu Sf.Gheorghe (Saint Jordi) și au transformat-o în Ziua Catalană a iubirii, tradiția fiind să oferi trandafiri și cărți persoanelor iubite. În fiecare mare oraș sunt amenajate sute de standuri de cărți, scriitorii dau autografe cititorilor și vânzările de flori urcă la 25 mil euro. Obiceiul târgului de cărți de Sf.Gheorghe a început în anii 1920 și nu s-a oprit niciodată, nici măcar în timpul Războiului Civil din Spania.///
#BEC După alegerile prezidențiale trecute, când zeci de mii de conturi false și milioane de euro au inundat social media pentru a sprijini candidatul Călin Georgescu, admirator sincer al „liderului Putin”, Biroul Electoral Central face și el ce poate pentru a preveni propaganda politică dincolo de lege, însă Sorin Ioniță avertizează în analiza sa pentru G4Media că Ordonanța 1/2025 și deciziile ulterioare ale BEC-ului nu produc decât confuzie și dau naștere la abuzuri, inclusiv situații în care Poliția ajunge acasă la „actori politici” care au comentat critic un candidat pe Facebook. Ioniță conchide că „Lipsa unei legislații clare, fragilitatea instituțională, absența tehnologiilor de monitorizare automatizată și ritmul alert al platformelor sociale transformă eforturile BEC în exerciții de imagine uşor ridicole”. Vom vedea în raportul OSCE despre alegeri cum vor privi observatorii internaționali echilibristica pe sârmă a BEC. La final nu va fi bine.///
🎧LiberalForum Anularea alegerilor în decembrie a surprins nu numai actorii politici interni, ci și media internațională. Podcastul Liberal Forum a invitat-o pe Georgiana Gheorghe să explice dacă CCR a salvat democrația sau a aruncat-o într-o criză din care cu greu ne vom reveni. Specialistă în drept, Georgiana Gheorghe ne spune că CCR nu a avut o bază legală solidă pentru suspendarea alegerilor prezidențiale, lucru confirmat parțial și de Raportul Comisiei de la Veneția. Discuția merită ascultată, de multe ori vocile societății civile, cum e președinta executivă a APADOR-CH, nu au loc „pe sticlă” și spun lucruri mai direct decât abonații discuțiilor de seară de la TV.///
🇺🇦 #Pace Mult discutatul „plan final de pace” pentru Ucraina propus de Marco Rubio la Paris are parte mai mult de critici și rezerve decât de un consens. The Atlantic deschide ediția digitală cu un eseu în care ne spune că „Trump nu este un arbitru echitabil: acționează ca un aliat de facto al Rusiei și propune revendicări ca și cum ar fi reprezentantul Moscovei. Europa și alte națiuni ar putea interveni pentru a umple vidul provocat de lașitatea americană, însă nimeni nu îi poate blama pe ucraineni că refuză să plece capul în fața cererii Washingtonului de a accepta un destin de iobagi ai Moscovei”. Zelenski a insistat că o precondiție a oricăror negocieri e încetarea necondiționată și imediată a focului, însă Kremlinul tocmai a bombardat Kievul. Și The Economist spune că nimeni nu crede în planul lui Rubio. Mai rămâne să înțeleagă și suveraniștii noștri de carton că Trump acceptă pierderea de teritorii ale unui alt stat suveran.///
#Războicomercial Un efect neanticipat al „războiului tarifelor vamale” inițiat de Trump este, potrivit Politico, o resuscitare a pasiunii pentru liberul-schimb în Uniunea Europeană. Mai concret, UE devine acum un partener comercial credibil, spre deosebire de SUA, și relațiile comerciale „reci” cu India, Indonezia și Mercosur, un bloc comercial al Americii Latine format din Argentina, Brazilia, Paraguai și Uruguai, primesc acum un nou impuls, dat fiind că țările protecționiste ale UE intră în defensivă și grupul țărilor înclinate spre liber-schimb crește. O declarație interesantă are Jean-Luc Demarty, fost șef în timpul primei administrații Trump: „Politica lui Trump va convinge pe toată lumea să dezvolte relații comerciale cu restul lumii și, astfel, să crească și numărul de acorduri de liber schimb”. ///
