#AdministrațiaTrump Un italian născut într-o familie de comuniști pleacă la studii în America. Acolo realizează ce munte de bullshit este stânga intelectuală și e îngrozit de cum ajunge prevalența și intoleranța în universități. Începe o cruciadă anti-left și face un plan prin care guvernul american (conservator) să intervină și să forțeze cu șantaj legat de bani universitățile să fie mai puțin stângiste. Cam asta este povestea lui Christopher Rufo, care acum își vede visul cu ochii prin administrația Trump. La acest link puteți asculta un interviu interesant cu el, podcastul New York Times.///
#InterviuZelenski Pe 4 aprilie, rușii au bombardat o școală ucigând nouă copii. Apoi, în Duminica Floriilor, regimul criminal al lui Putin a atacat centrul orașului Sumî când oamenii mergeau la slujbă. Cel mai de succes format de interviu al CBS, 60 minutes, l-a găzduit pe președintele Zelenski într-un interviu filmat în adăpostul unei școli. Volodimir Zelenski vorbește calm, însă abia își reține lacrimile față de atacurile barbare ale Kremlinului. Atacul din Duminica Floriilor s-a soldat cu minim 34 de morți și peste 100 de răniți. Miza lui Putin, ne spune V. Zelenski în interviul cu Scott Pelley, este să refacă imperiul de influență al USSR și să submineze state NATO de la granița de est, existând pericolul unui „război global” în lipsa sprijinului UE și SUA.///
#Llosa Luni s-a stins la 89 de ani unul dintre ultimii mari scriitori sud-americani, un romancier și un eseist care a marcat generații întregi, Mario Varga Llosa, autor a peste 50 de volume, cu o aplecare spre a pune în ficțiune experiențele dictatoriale ale Americii Latine. Celebrul său roman, Conversații la Catedrală, a fost citit ca o expunere a regimului militar al lui Manuel Odría din Peru în perioada 1948-1956. Un portret politic din ediția engleză El Pais îl arată ca un gânditor atras de marxism în tinerețe pentru a ajunge apoi un veritabil gânditor liberal, care a scris mereu că bogăția trebuie creată pentru a fi apoi redistribuită. Despre patria sa natală, Peru, își dorea să devină un Singapore al Americii de Sud, o țară a inovației și prosperității. O carte de neratat a lui Llosa este Chemarea tribului, un volum de portrete despre mari gânditori liberali, Aron, Popper, Hayek, Smith, Gasset, Berlin și Revel.///
#NatalitateRusia Hotnews a citit un articol din The Moscow Times despre demografia Rusiei și prezintă, pe scurt, tendințele de scădere a populației. În ciuda politicilor de promovare a „valorilor tradiționale”, măsurilor de a îngreuna accesul la avort și a sprijinului pentru familiile numeroase, Rusia se află într-un declin demografic nemaiîntâlnit în istoria sa modernă. În cuvintele unui expert demograf, Alexei Rakșa: „în primul trimestru al anului 2025 s-a înregistrat probabil cel mai mic număr de nașteri de la începutul anilor 1800, februarie marcând cea mai scăzută cifră lunară din ultimii peste 200 de ani”. Nu știm cum se face, însă țările conduse de lideri ca Orban și Putin, care nu pierd nicio ocazie de a vorbi despre „familia tradițională” și de Occidentul decadent, se află în cele mai severe crize demografice de la colapsul Zidului Berlinului încoace.///
#Democrațieiliberală Viktor Orban și FIDESZ tocmai au reușit, potrivit Europa Liberă, să schimbe Constituția, stipulând în legea fundamentală că există două genuri, femeie și bărbat, să interzică de Gay Pride și să schimbe legislația celor cu cetățenie duală, fiind acum mai ușor să fie lipsiți de cetățenia maghiară. Amendamentul a trecut cu 140 voturi la 21 împotrivă, însă comisarul UE pentru egalitate, spune că noua lege încalcă valorile blocului comunitar, iar David Bedo, liderul partidului Momentum, declară pentru BBC că miza e mai mare, FIDESZ dorind reducerea la tăcere a opoziției și interzicerea dreptului de asociere. Maghiarii au alegeri în 2026 și bătălia mare se dă între TIZSA și FIDESZ, cu TIZSA (Partidul Respect și Libertate, condus de Peter Magyar) la 8 procente în fața partidului lui Orban. Noi abia așteptăm să îl vedem pe Viktor alături de Liviu la un video-blog de bucătăreală, pregătind un gulaș româno-maghiar.///
#Inspirație Georgiana Pascu de la Centrul de Resurse Juridice (CRJ) tocmai a primit premiul International Women’s of Courage din partea Departamentului de Stat al SUA și a dat primul interviu de la întoarcerea din SUA la podcastul Timpul Prezent. Premiul a fost acordat pentru „promovarea accesului la responsabilitate și la recunoașterea drepturilor omului pentru copiii și adulții instituționalizați cu dizabilități psihosociale și intelectuale”. Documentarea realizată de CRJ și Georgiana Pascu au scos la iveală abuzurile din centrele pentru îngrijirea bătrânilor și persoanelor cu dizabilități, ulterior cunoscute sub numele anchetelor Azilele groazei, Toți știau și speța Valentin Câmpeanu. Ce ne spune Georgiana Pascu în interviu e că unii funcționari DGASPC își fac treaba și ajută societatea civilă în monitorizarea drepturilor persoanelor cele mai vulnerabile, alții se poartă ca mici vătafi pe moșie. Aici apar și abuzurile ce au dus la demisia a doi miniștri.///
#Snyder Istoricul Timothy Snyder are și un cont pe Substack, unde scrie despre temele politicii americane la zi. Una dintre postările recente reia setul de reguli extras din cartea sa Despre Tiranie. Douăzeci de lecții ale secolului XX, rezumat de John Lithgow, autorul și a unei video-recenzii. Una din cele 20 dintre lecțiile identificate de Snyder în studiul colapsului democrației din secolul XX se referă la abandonul instituțiilor: „Apără instituțiile. Instituțiile sunt cele care ne ajută să păstrăm decența. Și ei au nevoie de ajutor. Nu vorbiți despre „instituțiile noastre” decât dacă le faceți să fie ale voastre acționând în numele lor. Instituțiile nu se apără singure. Ele cad una câte una, dacă nu sunt păzite de la bun început. Așadar, alege o instituție pe care o consideri importantă – o instanță juridică, o publicație media, o lege sau un sindicat – și rămâi de partea ei”.///
#Ruso-realism Agnia Grigas este expertă în cadrul Consiliului Atlantic, autoarea lucrărilor The Politics of Energy and Memory Between the Baltic States and Russia și The New Geopolitics of Gas și a fost intervievată de Spotmedia despre regimul Putin și scenariile războiului împotriva Ucrainei. În limba română are tradusă Crimeea și noul Imperiul Rus, la editura Corint. Vorbind desrpe ruso-realism și reimperializarea Rusiei, Agnia Grigas ne spune că „Putin și elita politică rusă au ca obiectiv de politică externă să recâștige teritoriul și/sau influența în fostele teritorii ale Uniunii Sovietice și în fostele teritorii ale Imperiului Rus. S-au folosit diverse mijloace pentru a se obține într-un fel sau altul câștiguri teritoriale în zone precum Crimeea, Lugansk, Donețk, Transnistria, Osetia de Sud și Abhazia. Pe lângă acestea, Kremlinul caută să captează statul victimă și prin mijloace politice, cum ar fi sponsorizarea politicienilor și stabilirea de rețele corupte de afaceri”.///
#Scenarii Publicația Politico alocă un amplu material despre scenarii posibile în turul doi al alegerilor, pornind de la orientarea pro-UE și pro-NATO. Analiza pleacă de la sondajele disponibile în perioada 10-13, așadar înainte de cele două dezvăluiri privind candidații V. Ponta și C. Antonescu. În cele patru scenarii de tur doi cu primii patru clasați (Simion, Dan, Antonescu, Ponta), candidatul Crin Antonescu ar câștiga în fața lui Dan și Simion, Simion câștiga în fața lui Dan și datele indică egalitate într-un scenariu Ponta vs Dan. una dintre concluziile autorului este că „O victorie a unui politician sceptic față de EU și NATO ar însemna o lovitură dură pentru planurile de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei”. Ce nu spune analiza Politico este că datele noastre din sondaje au fost mereu pe lângă realitate și mereu se pot întâmpla surprize. Totuși un handicap major pentru Dan este faptul că 10% din populație nu a auzit niciodată de el.///
#EuropaLiberă În administrația Donald Trump e un mare zel de a reduce cheltuieli, uneori poate de înțeles, însă alteori mai dificil de acceptat dat fiind contextul internațional. O victimă este rețeaua celor 23 redacții Europa Liberă care transmit în 27 de limbi, unite sub umbrela U.S. Agency for Global Media. Hotnews a realizat un reportaj la sediul redacției române a Europei Libere. Directoarea, Elena Vijulie, explică reapariția pe online a legendarei redacții în contextul protestelor anti-corupție din 2017: „În 2019, însă, Europa Liberă a revenit, pe online, într-un context politic tensionat: după protestele masive contra Ordonanței 13 și pe fondul presiunilor tot mai agresive venite dinspre Moscova și China, dar și al mecanismelor toxice de finanțare din presa românească”. În istoria postului Europa Liberă au rămas ca repere numelor unor directori precum Noël Bernard, Vlad Georgescu, Nestor Rateș. Așa cum remarcat unii analiști media, e suspect că SUA să închidă instituții media globale în vreme ce China, principalul competitor economic și geopolitic, își extinde rețeaua de posturi de știri.///
#AlegeriPolonia În luna mai și polonezii se duc la urne pentru alegerea președintelui, deși subiectul încă nu intră în jurnalele de știri. Astfel, potrivit Balkan Insight, pe 18 mai vor fi pe buletinele de vot 13 candidați din cei 17 care au vrut să participe la competiție, patru fiind eliminați de Comisia Electorală Națională din motive procedurale. Bătălia cea mare se va da între Rafal Trzaskowski, actualul primar al Varșoviei, candidat al Platformei Civice, și Karol Nawrocki, prezentat ca un candidat independent, însă susținut de Partidul Lege și Justiție PiS. Trzaskowski are 34% în sondaje față de 25% ale lui Nawrocki, însă există o dezbatere despre candidatul de pe locul trei, Sławomir Mentzen, care a urcat de la 9-10% și acum a atins pragul de 19-20%. Autoarea analizei spune că primarul Varșoviei este cel care „va lupta pentru voturile aflate în partea dreaptă a spectrului politic”. România și Polonia au aceeași regulă de ales președintele și poate învățăm ceva de la ei. Dacă nu, „itiz uat itiz”. ///
#Parabolă Vasile Bănescu ne povestește într-o postare parabola smochinului neroditor: „Azi se face pomenire, în Biserică, episodului contrariant în care Iisus blestemă „smochinul neroditor”. Practica oare Iisus blestemul ca pedeapsă cu efectul unei „negre” minuni? Era oare „vinovat” smochinul? Poate avusese totuși un anotimp mai prost, poate nu era încă vremea rodirii. (…) Uscarea instantanee a smochinului indică, desigur, posibilă „uscare” a oricăruia dintre noi, cei ce rămânem nepăsători, ignoranți și prostește încăpățânați în îndepărtarea noastră de Sens, de Dumnezeu. Toți suntem niște „smochini” care ne putem salva prin rodire sau ne putem autopedepsi și „usca” fără seva vitală a credinței. Germinează în noi atâta potențial bine pe care, de cele mai multe ori, îl înăbușim și ucidem, alegând irațional „răul pe care nu (ni)-l dorim”. O pildă de meditat în zilele pascale.///
