România e într-o gaură neagră bugetară cum n-a mai fost de la Revoluție încoace. Nu mai e vorba de greaua moștenire, nu mai e vorba de pandemie. E vorba de incompetență crasă și lăcomie politică. Dacă acum, cu alegerile prezidențiale, vi se pare că avem dureri de cap, pregătiți-vă pentru migrena de după. Pe care niciun președinte, oricât de bine intenționat sau pregătit, nu o poate rezolva de la Cotroceni.
Deficitul bugetar anunțat zilele trecute de Comisia Europeană pentru România este mai mare decât cel înregistrat în 2021, pe vârful pandemiei de COVID-19 care a blocat economia, a prăbușit producția și a necesitat resurse financiare importante pentru a ne menține pe linia de plutire. O criză care a lovit întreaga lume.
Și totuși, ce face guvernul Ciolacu astăzi? Se împrumută mai mult, mai des și mai scump ca niciodată. Și nu pentru spitale sau autostrăzi, ci pentru salarii mărite politic și pensii speciale.
Uitați un tabel simplu, dar șocant:
| Necesar de finanțare | 2023 | 2025 (nevoia estimată, în realitate mereu a fost mai mult) |
| Total | 160 miliarde lei | 252 miliarde lei |
| Zilnic | 438 milioane lei | 690 milioane lei |
| Pe oră | 18,2 milioane lei | 28,7 milioane lei |
| Pe minut | 304 mii lei | 479 mii lei |
| Pe secundă | 5.073 lei | 7.991 lei |
Asta înseamnă că România își trăiește fiecare secundă pe datorie. Să ne înțelegem: ne împrumutăm dublu față de 2023. Nu ca să investim, ci ca să rostogolim incompetența.
Ciolacu a reușit în 2024 să ducă deficitul la 9,3% pe calculele Comisiei Europene, care nu ține de scamatoriile bugetare ale guvernanților români care amână plăți sau plimbă bani prin conturi ca să păcălească cifrele. Mai mare decât în criza economică din 2009. În pandemie, în primul an al crizei, 2020, înainte să venim noi la guvernare, deficitul calculat de Comisie era de 9,2%.
Vă reamintesc, pe planul de reducere a deficitului agreat cu Comisia, suntem în procedură de deficit excesiv, guvernul și-a asumat anul ăsta 7%. Creșterea economică prognozată nu dă semne că va acoperi gaura.
Ieri au venit și datele pe inflația pe luna martie, guvernul Ciolacu ne-a dus din nou pe primul loc în UE, 5.1%, am depășit Ungaria, țară care are fondurile europene blocate.
Datoria publică a României a trecut de 58% din PIB – adică aproape 1.000 miliarde lei. În 2021 era 48,7% din PIB. Diferența? PSD la putere și Marcel Ciolacu la cârmă. . Doar anul trecut, super anul electoral 2024, guvernul Ciolacu s-a împrumutat 200 de miliarde.
Îmi aduc aminte cum defila Ciolacu pe la televiziunile lui de buzunar și acuza moștenirea de la guvernele anterioare care “au îndatorat țara cu 200 de miliarde de lei în 2 ani”. Și era pentru a face față pandemiei și pentru a pompa bani în repornirea economiei.
Aproape 90% din veniturile fiscale ale României se duc pe salarii, pensii și contribuții sociale. Din totalul veniturilor bugetare, salariile din sectorul public consumă peste 21%, iar cheltuielile cu pensiile și asistența socială trec de 30%.
Din cele 29 de miliarde euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a reușit să atragă mai puțin de 10 miliarde. În loc să aducem bani nerambursabili în economie, preferăm să ne împrumutăm scump, pe piețele internaționale, ca să plătim risipe locale. Anul trecut, România nu a încasat niciun euro din PNRR din cauza încăpățânării guvernării Ciolacu de a nu face reformele asumate. Adică reforme care sunt bune pentru România dar afectează interesele de clan ale lui Marcel Ciolacu.
Nici pe fondurile europene clasice, cele de coeziune, nu stăm mai bine.
Emisiunile de titluri de stat, cele prin care guvernul se împrumută de la populație, au crescut de trei ori în acest an față de 2024. Scoaterea banilor din circulația bancară și implicit din piață va reduce și mai mult creșterea economică a României care și-așa era la limita unei recesiuni. Titlurile de stat au randamente cu foarte puțin peste rata inflației așadar nici nu putem spune că există un beneficiu real ca un vehicul de investiții. Toți acei bani din titlurile de stat sunt bani care nu mai ajung să susțină afacerile listate pe bursa locală și implicit prin consum la afacerile antreprenorilor români care dau locuri de munca.
Vom rostogoli datorii până când, dintr-un motiv sau altul, de exemplu războiul comercial al taxelor vamale, ne va lăsa fără surse de împrumut. Ne vom dezechilibra și vom cădea în groapa incapacității de plată. O groapă din care vom ieși greu și cu măsuri dure.
Un raport al celor de la Erste și publicat de Profit.ro avertizează că România va fi nevoită să ia măsuri drastice pentru a nu fi aruncată în categoria junk de către agențiile internaționale. Că urmează măriri de taxe, reduceri de personal, austeritate bugetară.
Vă aduceți aminte când promitea Ciolacu că se tatuează pe mână cu promisiunea că nu mărește TVA? Ar putea scăpa de grija asta și să plece de la guvernare. Pentru că, după ce trec alegerile prezidențiale, n-o să avem timp să respirăm și criza economică și bugetară o să ne lovească direct în frunte. Dacă rămâne un inconștient la butoane, o să ne doară pe termen lung.
