Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate pe 20 octombrie 2024, împreună cu referendumul privind integrarea europeană, au scos la iveală din nou tensiunile interne și externe care influențează orientarea geopolitică a țării. Prin analizarea datelor statistice, a rezultatelor votului și a fenomenului dezinformării, acest articol explorează contextul social și politic al acestor evenimente electorale și impactul campaniilor de influență străină.
Contextul electoral: diviziuni și orientări geopolitice în Moldova
Republica Moldova, situată confluența sferelor de interese ale UE și Rusiei, a avut o lungă istorie de fragmentare a electoratului în funcție de orientarea geopolitică. Pe măsură ce președintele pro-european Maia Sandu a intrat în cursa pentru un al doilea mandat, așteptările sondajelor indicau un avantaj clar pentru aceasta și o majoritate pentru „DA” în referendumul privind integrarea europeană.
Astfel, în august 2024 sondajele arătau că Maia Sandu avea o intenție de vot de 35%, iar candidatul pro-rus, Alexandr Stoianoglo, doar 9.9%. În privința referendumului, sondajele pre-electorale au arătat o susținere constantă pentru modificarea constituțională pro-UE: în jur de 55% pentru „DA” și aproximativ 35% pentru „NU”. Cu toate acestea, rezultatele finale au prezentat un tablou diferit și au arătat o divizare mult mai adâncă a electoratului.
Rezultatele preliminare și fragmentarea electoratului
Rezultatele preliminare ale alegerilor au demonstrat că Maia Sandu a obținut 42.49% din voturi, în timp ce Stoianoglo a atins ponderea 25.95% din voturi, mult peste estimările sondajelor pre-electorale. Aceasta o obligă pe Sandu să participe la un al doilea tur de scrutin, programat pentru duminica aceasta 3 noiembrie, un rezultat care presupune provocări semnificative în ceea ce privește campania și strategia electorală.
Analizând rezultatele obținute de ambii candidați, putem observa o corelație între voturile pentru actuala președintă Maia Sandu și voturile „DA” la referendum, cu câteva diferențe la nivelul unor raioane. Totuși, avansul Maiei Sandu nu i-a epuizat din bazinul electoral, oferindu-i șansa să-și crească scorurile în acele raioane unde a obținut în primul tur mai mult de 30% din voturi, iar contracandidatul Stoianuglu sub pragul de 30% pe seama electoratului nehotărât care nu a ieșit la vot. De remarcat este faptul că diaspora a oferit un sprijin major Maiei Sandu, contribuind cu un impresionant procent de 70,71%. Aceasta sugerează că cetățenii moldoveni din statele occidentale rezonează mai mult la mesajul său pro-european și reformator, și i-ar putea aduce în plus între 50.000-60.000 voturi.
Distribuția scorului electoral acumulat de Maia Sandu în primul tur al alegerilor prezidențiale (20 octombrie 2024) la nivelul fiecărei circumscripții raionale și în diaspora
De cealaltă parte, harta marcată cu roșu, ce ilustrează performanțele lui Alexandr Stoianoglu, arată un sprijin solid în regiunile de nord și în Găgăuzia. În aceste zone, procentajele sunt semnificative, atingând chiar și peste 40% în unele raioane, cum ar fi Briceni și Edineț. Acest lucru subliniază o susținere puternică a candidatului socialist în zonele tradițional orientate geopolitic spre Est și mai apropiate de valorile promovate de partidele de stânga, pro-ruse.
Discrepanța geografică în distribuția voturilor reflectă nu doar preferințele politice diferite ale cetățenilor din diverse regiuni, ci și votul etnic puternic influențat de propagandă. În nordul țării și în UTA Găgăuzia, Stoianoglu pare să fi beneficiat de o susținere masivă a rețelei de mită electorală în masă a oligarhului fugar Șor, în timp ce Maia Sandu a mizat pe un mesaj de modernizare și apropiere de Uniunea Europeană, care a rezonat puternic în raioanele din centru și parțial sudul țării (Cantemir, Leova și Cimișlia), dar mai ales în diaspora.
Distribuția scorului electoral acumulat de Alexandr Stoianoglu în primul tur al alegerilor prezidențiale (20 octombrie 2024) la nivelul fiecărei circumscripții raionale
Aceste rezultate evidențiază o polarizare accentuată în Republica Moldova, unde preferințele electorale sunt adesea influențate de afinitățile geopolitice și de aspirațiile diferite ale fiecărei regiuni. Campania pentru turul al doilea va trebui să țină cont de aceste diferențe regionale și să vizeze atragerea votanților din zona centrală și sudică, respectiv convingerea celor din raioanele din nord să susțină un eventual program european și național comun, care să răspundă ambelor seturi de aspirații.
Referendumul, de asemenea, a înregistrat rezultate mult mai strânse decât estimările pre-electorale, cu o majoritate de doar 50.46% pentru „DA” (751,235 de voturi), în timp ce „NU” a fost opțiunea a 49.54% (737,639 voturi) din moldovenii prezenți la secții. Decalajul a fost, astfel, de numai 13.596 de voturi, iar diaspora moldovenilor a avut un rol crucial în acest rezultat (cu un aport de 180.836 voturi pentru „DA” la referendum), în special în ultimele ore ale numărătorii, când secțiile de votare din UE și America de Nord înregistrau o prezență ridicată.
Cifrele mai arată că, fără voturile diasporei, referendumul de modificare a Constituției nu ar fi trecut. În raioanele din republică tabloul rezultatelor este invers: „DA” – 45% și „NU” – 55%. Iar distribuția voturilor pentru referendum la nivelul republicii indică un suport procentual ridicat la nivelul raioanelor din centru. De exemplu, harta de mai jos ilustrează diferențele înregistrate între voturile „DA” și cele cu „NU” la nivelul fiecărei circumscripții raionale. În top 5 raioane se află Ialoveni (+35,4%), Strășeni (+24,74%), Călărași (+20,92%), Criuleni (+20,4%) și Nisporeni (+20,16%). Vedem că în „fieful Maiei Sandu”, așa cum eronat era denumit Chișinăul, diferența între aceste voturi este de doar 12%, cu mult sub așteptările inițiale.
Distribuția diferenței de voturi „DA”-„NU” în circumscripțiile raionale și în diaspora la referendumul pro-european de modificare a Constituției Republicii Moldova
Rolul diasporei și segmentarea geografică
În ciuda faptului că există sute de mii de moldoveni în Rusia, aceștia au avut la dispoziție doar două secții de votare în Moscova, comparativ cu cele 60 din Italia, 16 din Statele Unite și 7 din Canada. Astfel, diaspora pro-europeană a avut o influență semnificativă asupra rezultatului, contribuind la victoria restrânsă a „DA” în referendum, cu o diferență față de voturile „NU” de +53,58%. Aproape 4 din 5 cetățeni moldoveni aflați peste hotare au votat „DA” la plebiscitul republican.
Zonele din interiorul Moldovei au manifestat orientări divergente în funcție de proximitatea față de Uniunea Europeană. În orașe din apropierea României, precum Ungheni, procentele au fost surprinzătoare: 56.75% dintre cetățeni au votat „NU”, iar procentele au fost similare în Cahul și Leova. Paradoxal, regiunea Transnistriei, cunoscută pentru susținerea pro-rusă, a demonstrat un sprijin neașteptat pentru Maia Sandu și integrarea europeană, sugerând un amestec complex de motivații economice și sociale.
La nivelul distribuției voturilor pentru „NU” la referendum, comparativ cu voturile „DA”, se pot distinge câteva regiuni „campioane” din nordul, estul și sudul Republicii Moldova. Acestea arată voturi covârșitoare împotriva adoptării referendumului proeuropean, cu procente ce depășesc 30-40%, iar unele regiuni (inclusiv UTA Găgăuzia și raionul Taraclia) înregistrează chiar valori de peste +80% diferență față de voturile „DA”.
Distribuția diferenței de voturi „NU”-„DA” în circumscripțiile raionale și în diaspora la referendumul pro-european de modificare a Constituției Republicii Moldova
Campaniile de dezinformare și manipulare: impactul asupra percepției publice
Campaniile de dezinformare și manipulare au fost omniprezente în perioada premergătoare alegerilor și referendumului, Moldova fiind un teren propice pentru astfel de influențe externe. Multe dintre aceste campanii au fost menite să submineze încrederea în procesul electoral și să cultive scepticismul față de Uniunea Europeană. De exemplu, în ziua alegerilor au circulat zvonuri despre forțarea alegătorilor de a participa la referendum, despre mobilizarea prin SMS a votanților din România și despre acceptarea voturilor cu pașapoarte expirate. Alte narațiuni de dezinformare au susținut că observatorii vorbitori de limbă rusă au fost excluși din secțiile de votare din statele UE și că diaspora din Occident ar fi manipulat rezultatele în favoarea „agendei vestice”. În plus, s-au vehiculat acuzații conform cărora votul în Occident ar fi fost „măsluit” pentru a salva aparențele.
Aceste narațiuni au fost distribuite masiv pe rețelele sociale și în media pro-rusă, fiind preluate de influenceri și conturi anonime pe platforme ca Facebook și Odnoklassniki. Potrivit unui raport al EDMO, mesajele de discreditare a procesului electoral au avut o audiență semnificativă în rândul vorbitorilor de limbă rusă, unde temele de fraudă electorală au primit o atenție mai mare decât în rândul vorbitorilor de română. Un sondaj realizat de WatchDog.md anul acesta a indicat că doar 34% dintre vorbitorii de limbă rusă din Moldova susțin ferm integrarea în UE, restul fiind fie opuși, fie indeciși. Acești alegători sunt concentrați în zone precum nordul țării (Bălți) și regiunea UTA Găgăuzia, unde reticența față de integrarea europeană este mai ridicată.
Totuși, cea mai mare parte a acoperirii în presa pro-Kremlin s-a concentrat pe referendumul din Moldova privind modificarea constituției pentru a menționa aspirațiile sale europene. Cele mai populare narațiuni s-au axat pe acuzații de fraudă electorală masivă comisă de administrația președintei Sandu pentru a înclina votul în favoarea sa. În același timp, canalele de dezinformare s-au concentrat și pe alegerile prezidențiale, acuzând guvernul că suprimă opoziția și presa de opoziție.
Pregătindu-se pentru turul doi al alegerilor din Moldova pe 3 noiembrie, Moscova este frustrată că ani de presiune nu au reușit să asigure dominația asupra Moldovei, dar campania continuă. Kremlinul folosește Moldova ca un teren de testare pentru tehnici moderne de manipulare. Toate tacticile sunt încercate: presiune economică, în special prin tăierea furnizării de energie; o tentativă de lovitură de stat în 2023; și răspândirea masivă de conținut fals, inclusiv videoclipuri generate de AI care o portretizează fals pe Sandu. În plus, aliații Kremlinului au plănuit incendierea sediului CEC, demonstrații false și tulburări, iar oligarhi precum Ilan Shor, aflat în exil la Moscova, este acuzat că ar fi cumpărat voturi la scară largă.
Totul indică faptul că Moscova intenționează să intensifice interferențele și să alimenteze diviziunile împotriva Maiei Sandu în lunile care urmează până la alegerile parlamentare din vara anului viitor.
Percepțiile votanților și date statistice: cum a fost afectat electoratul
Un sondaj recent al WatchDog.md a indicat că în rândul vorbitorilor de limbă rusă, doar 34% susțin ferm integrarea în UE, în timp ce restul sunt fie opuși, fie indeciși. O mare parte a acestora sunt concentrați în regiunile din nordul țării (Bălți) și în UTA Găgăuzia, unde reticența față de integrarea europeană este adânc înrădăcinată. Totodată, aceste zone au fost ținte majore ale campaniilor de dezinformare, ceea ce arată un efort concertat de a influența opinia publică în favoarea unei orientări pro-ruse. În aceste regiuni, scepticismul față de Uniunea Europeană a fost amplificat de campaniile de dezinformare desfășurate pe rețelele sociale și prin media pro-rusă.
Scopul acestor campanii a fost să submineze încrederea cetățenilor în proiectul european, prin promovarea unor narațiuni alarmiste care susțin că integrarea europeană ar aduce creșteri de taxe, instabilitate economică și pierderea valorilor naționale.
Mesajele au fost amplificate pe platformele sociale frecventate de vorbitorii de limbă rusă, cum ar fi Odnoklassniki și Telegram, dar și prin intermediul rețelelor de televiziune și mass-media rusești. Potrivit unui raport EDMO, narativele de dezinformare au avut o audiență semnificativă în rândul vorbitorilor de limbă rusă și au contribuit la consolidarea reticenței acestora față de integrarea europeană.
Un exemplu specific de dezinformare a fost răspândirea zvonurilor potrivit cărora aderarea la UE va forța Moldova să adopte politici sociale care contravin valorilor tradiționale ale comunității, inclusiv legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex și limitarea libertății religioase. Astfel de narațiuni au fost folosite pentru a crea o teamă generalizată și pentru a împiedica o percepție pozitivă asupra aderării la UE.
De asemenea, sondajul CBS-Axa din aprilie 2024 mai arăta și o diferență mare între ponderea cetățenilor care ar vota în cadrul referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană (56,5%) și ponderea moldovenilor care sunt de acord cu afirmația că „UE ajută foarte mult Republica Moldova” (69,1%). Aceste rezultate sugerează o disparitate între recunoașterea beneficiilor oferite de UE și dorința de integrare propriu-zisă, ceea ce reflectă o complexitate a percepțiilor publice.
Discrepanța mai poate fi explicată și prin influența campaniilor de dezinformare gestionate de Kremlin, care încearcă să convingă populația că deși ajutorul european este benefic, integrarea completă ar presupune sacrificii inacceptabile. Mulți cetățeni ar fi fost, astfel, momiți prin mită electorală și/sau propagandă anti-europeană să fie de acord că sprijinul financiar și tehnic oferit de UE este binevenit, însă integrarea ar presupune, chipurile, un angajament politic și economic pe care nu sunt pregătiți să îl accepte, din teama unor schimbări percepute ca fiind riscante (război, scumpirea energiei, închiderea bisericilor, etc.).
Câteva concluzii
Divergențele geografice în opțiunile de vot demonstrează preferințele electorale diferite în funcție de proximitatea față de Uniunea Europeană și de influența propagandei pro-ruse. În raioanele din nord și în UTA Găgăuzia, candidații și opțiunile pro-ruse au primit un sprijin semnificativ, în timp ce zonele centrale și diaspora au susținut masiv opțiunile pro-europene. Aceste discrepanțe geografice sunt alimentate de campanii de dezinformare și de tentative de influențare a electoratului, menite să submineze încrederea în procesul electoral și în Uniunea Europeană.
Zvonurile și narațiunile răspândite în presa pro-Kremlin au fost menite să alimenteze neîncrederea în alegeri, prin acuzații de fraudă electorală și de suprimare a opoziției.
Campaniile de manipulare continuă să fie o provocare majoră pentru Moldova, Kremlinul folosind această țară ca un teren de testare a unor tehnici moderne de influență, de la presiuni economice, până la răspândirea dezinformării prin conținut fals, inclusiv materiale video create cu ajutorul inteligenței artificiale. Implicarea diasporei în susținerea pro-europeană subliniază aspirația unei părți semnificative a cetățenilor moldoveni de a urma un parcurs occidental, în pofida presiunilor externe.
În ansamblu, alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul reflectă o țară puternic divizată între aspirațiile europene și legăturile tradiționale cu Rusia, iar rezultatul final al acestor alegeri va depinde de capacitatea ambelor tabere de a-și mobiliza susținătorii și de a atrage votanții indeciși în turul al doilea.
Cu toate acestea, devine evident că Moldova se află sub o presiune externă semnificativă, iar direcția sa viitoare va depinde de modul în care cetățenii săi vor rezista influențelor externe și vor reuși să găsească un consens în jurul unui viitor comun.
