„Mecanismul pentru Ucraina” nu este (doar) o schemă de ajutor extern, un fond în care se varsă bani și din care urmează să se construiască șosele, fabrici și blocuri.
Mecanismul de Redresare și Reziliență instituit de Comisia Europeană, cel în urma căruia România (la fel ca toate celelalte state UE) are astăzi Planul Național de Redresare și Reziliență, a marcat o schimbare de optică a Bruxelles-ului în ceea ce privește acordarea finanțării din fonduri europene.
S-a făcut schimbarea de la principiul „faci proiect, primești bani” la „faci reforme, primești bani”. S-au săturat probabil și funcționarii de la Bruxelles să aprobe miliarde și miliarde de euro pentru proiecte care nu schimbă cu nimic atitudinea guvernelor care „luau banii” cu proiecte și ignorau suveran recomandările de reforme din Rapoartele de țară pe care Comisia Europeană le publica periodic.
Comisia Europeană semnala, de exemplu, de ani de zile că sistemul de pensii din România se duce accelerat cu capul spre zid, politicienii de la București preferau să se uite pe pereți, sperând doar ca iminenta catastrofă să nu pice pe mandatul lor.
Una dintre „inovațiile” PNRR tocmai aceasta a fost, să lege acele recomandări de bani. Cu alți ochi se uită acum politicienii la recomandările venite de la Bruxelles acum, când de ele depind miliarde de euro.
Această filozofie a legării finanțării de urmărirea unui plan de reforme stă în spatele Mecanismului pentru Ucraina. În ciuda impresiei generale că acest Plan pentru Ucraina este despre cum va plăti Occidentul să repare ce a dărâmat Putin în Ucraina, nu despre asta este vorba în primul rând.
Din cele 50 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le aloce mecanismului în perioada 2024-2027 – 17 miliarde granturi și 33 de miliarde împrumuturi – ca și la PNRR, luate la rating-ul Comisiei Europene, foarte avantajos – cei mai mulți bani se vor duce inițial direct în funcționarea statului ucrainean.
Pe programul gândit de Comisie, mecanismul începe la sfârșit lui 2024 iar în 2025 ar trebui să apară primele reforme. Pentru o perioadă limitată, spune Comisia, guvernul de la Kiev ar urma să fie alimentat cu 1,5 miliarde de euro lunar pentru a putea funcționa (exista).
Pentru a putea să continue să reziste, este esențial ca Ucraina să continue să funcționeze.
Ca un termen de comparație, pagubele materiale evaluate de Banca Mondială pentru perioada 2022-2023 în Ucraina se ridică la 270 de miliarde de euro. Costurile de reconstrucție sunt evaluate (la începutul lui 2024) la 384 de miliarde de euro.
„Acest sprijin crucial va asigura că Ucraina poate continua să-și concentreze eforturile pe câștigarea războiului și va finanța funcționarea statului, cum ar fi plata salariilor, pensiilor și furnizarea de servicii publice de bază”, este explicația francă a utilității acestui Mecanism din partea Comisiei Europene.
Unul dintre obiectivele Mecanismului este să sprijine (reforme contra bani) reformele structurale necesare pentru a asigura țării stabilitate economică și, la fel de important, socială, consolidarea statului de drept și combaterea corupției. Aceste reforme vor fi esențiale pentru pregătirea Ucrainei pentru viitoarea sa integrare europeană, fără ca Mecanismul pentru Ucraina să garanteze aderarea Ucrainei la UE.
Ca și PNRR, și Mecanismul pentru Ucraina este structurat pe piloni:
- reforme structurale și investiții pentru stimularea creșterii economice
- reforme ale administrației publice, buna guvernanță și statul de drept
- buna gestiune financiară, în special în ceea ce privește combaterea corupției și combaterea fraudei
- alte reforme și investiții pentru procesul de aderare la UE și modernizarea economiei.
Planul identifică cinci sectoare cu potențial crescut de creștere economică pentru Ucraina și recomandă măsuri concrete:
Energie – liberalizarea pieței și consolidarea independenței autorității de reglementare. Va fi implementată simplificarea procedurilor de autorizare, introducerea de licitații competitive pentru surse regenerabile, creșterea eficienței energetice a clădirilor și promovarea încălzirii centralizate.
Transporturi – o mai bună conectivitate cu UE, restabilirea și modernizarea sistemelor logistice ale Ucrainei, dezvoltarea rețelelor TEN-T în toate modurile de transport, alinierea sectorului feroviar la standardele UE și asigurarea unei concurențe loiale în serviciile portuare.
Întreprinderi de stat – un proces de corporatizare și restructurare a celor mai mari companii de stat, separarea activităților comerciale și necomerciale și restabilirea controlului ajutorului de stat. Va exista, de asemenea, o reducere treptată a proprietății de stat în sectorul bancar pentru a asigura stabilitatea financiară și a atenua riscurile fiscale.
Materii prime critice – o bună guvernare și transparență pentru investitori, prin implementarea practicilor internaționale de linie, inclusiv pentru minerit durabil.
Agricultură – crearea unei piețe funciare care funcționează bine, creșterea siguranței alimentare și prioritizarea investițiilor durabile în irigații și deminare. Acestea vor asigura că sectorul își continuă alinierea la politicile, regulile și standardele UE.
Investițiile și reformele vor viza, de asemenea, consolidarea statului de drept, a administrației publice și a gestionării financiare
UE vrea să aducă Ucraina la nivelul României și Bulgariei
În scenariul ideal – încetarea ostilităților până la finalul acestui an, sprijin din partea donatorilor internaționali, mecanism pus rapid în practică – economia Ucrainei ar putea să revină pe o creștere sănătoasă până la finalul lui 2027.
În acest scenariu optimist, PIB-ul real va reveni la nivelurile de dinainte de agresiunea rusă, până în 2028. Până în 2033 se așteaptă că economia va atinge 138% din nivelurile de dinainte de război, ceea ce ar duce la o creștere medie anuală a PIB-ului real de la 4,5 la 6,5% (și în jur de +10% în perioada 2024-2026). Se estimează că PIB-ul pe cap de locuitor va ajunge la aproximativ 15.000 de euro în 2033, similar cu nivelurile actuale din Bulgaria și România.
