Scriu la 14 ore după ce s-au închis urnele. Numărarea voturilor nu e terminată. Iar la europene nu avem nici măcar rezultate parțiale publicate de vreo autoritate. Iată ce e, totuși, clar:
1. Participarea la europene a fost mai mare decât la locale. Nu e de mirare. Și la europene din 2019 au venit mai mulți alegători ca la alegerile locale din 2020. De fapt, și-n urmă cu cinci ani, și acum votul la PE a fost un test pentru guvern. Atunci guvernul l-a pierdut, acum l-a câștigat.
2. Lista PSD-PNL pentru europene nu a adunat, însă, o majoritate de voturi. Partidele care alcătuiesc guvernul au scos sub 50%, deși sondajele la ieșirea de la urne anunțau 53-54%. În orice caz, pesediștii și peneliștii au mai puține procente decât cele circa 60% de care dispun în cele două camere.
3. Scorul PSD-PNL de la europene, comparabil cu cel cumulat de cele două partide la consiliile județene, poate crea discordie în sânul acestei alianțe, pentru că și PSD, și PNL se simt îndreptățite să aibă un candidat propriu la prezidențiale. Faptul că PSD a câștigat câteva președinții de consilii județene – inclusiv împotriva a doi prim-vicepreședinți ai PNL, Dumitrescu și Flutur – poate tensiona mult relația Ciolacu-Ciucă.
4. PNL și PSD vor avea mai puține mandate în PE decât în prezent. În clipa de față, PNL are 10 deputați în Parlamentul European, în timp ce PSD are 9. Cu scorul din 9 iunie, ele nu vor putea egala aceste scoruri. Influența lor în PE va scădea. Planul lui Iohannis de a ocupa o poziție importantă la Bruxelles se clatină serios.
5. USR și aliații au obținut un scor foarte prost, chiar dacă s-au clasat pe locul trei, ca și-n urmă cu cinci ani. Numai că scorul e semnificativ mai mic. Într-adevăr, în 2019, în combinație cu Plus, useriștii au adunat 22,3%, la mică distanță de PSD. Tot atunci, PMP lua 6,2%. Împreună cu Forța Dreptei, USR și PMP au acum mai puțin de 10 procente. Președintele USR a demisionat. Ca și-n 2019, useriștii fac congres cu câteva săptămâni înainte de prezidențiale. Nu e clar ce vor face Tomac și Orban: nici dacă vor rămâne în fruntea partidelor, nici cu atât mai puțin dacă partidele lor vor continua alături de USR în Alianța Dreapta Unită.
6. Surpriza scrutinului european a fost oferită de anti-europeni. Votul naționalist a crescut în chip semnificativ dacă-l comparăm cu 2019: atunci, Simion lua 1,29%, iar Partidul România Unită – 0,5%, în vreme ce acum AUR și Șoșoacă au împreună circa 20%. Ponderea e mai mică decât cea din sondajele ultimelor 3 ani.
7. Reper e în prăpastie. La fel ca și partidul fostului premier Mihai-Răzvan Ungureanu la scrutinul european din 2014, formațiunea care l-a avut cap de listă pe fostul premier Dacian Cioloș a rămas, zece ani mai târziu, sub pragul electoral.
8. Votul de la București a dat singurul învingător cert al acestor alegeri: Nicușor Dan. Primarul în funcție a profitat de bâlbâielile PSD și PNL, care au desemnat un candidat comun, apoi câte unul al fiecărei tabere. Spre deosebire de liderii PSD și PNL, N. Dan nu e tentat de prezidențiale, ceea ce complică foarte mult soarta taberei liberale.
9. În alte mari orașe au câștigat primari cunoscuți la nivel național – Boc la Cluj, Fritz la Timișoara, Vasilescu la Craiova, Chirică la Iași, Chițac la Constanța, Viziteu la Bacău. Surpriză a fost alegerea unui ex-userist, Mihai Polițeanu, la Ploiești.
