Știu că auziți în fiecare zi că „Rusia înaintează“ și „Rusia câștigă“. Dan Dungaciu, Ion Cristoiu, Marius Tucă, Ioan Raus (alias HD Hartmann) Cozmin Gușă și toți ceilalți spun asta de trei ani non-stop. Dacă te uiți la emisiunile lor, din clipă-n clipă te aștepți să cadă Kievul.
De fapt, Rusia pierde. Pentru că asta se întâmplă. Face eforturi supraomenești să ocupe câte o stradă dintr-un sat, pe care uneori o pierde a doua zi.
În total, de la 1 ianuarie 2024 până la 13 aprilie 2025, Rusia a reușit să ocupe 4.415 km pătrați, adică 0,73% din totalul suprafeței Ucrainei. Mai precis, în 2024 rușii au ocupat 3.985 km pătrați, iar până acum, în 2025, 430 de km pătrați.
Asta, cu prețul a circa 450.000 de oameni pierduți (morți, răniți, prizonieri, dispăruți). La aceștia se adaugă și nord-coreenii, ale căror pierderi nu se știu.
Faceți singuri calculul.
Altfel, azi se împlinesc trei ani de când ucrainenii au scufundat, cu două rachete anti-navale experimentale Neptun, nava-amiral a flotei rusești la Marea Neagră, crucișătorul Moskva (interesant este că precursorul acestuia, un alt crucișător Moskva, a fost trimis pe fundul mării de români în 1941, când a venit să bombardeze litoralul românesc).
Se estimează că exploziile provocate la bordul crucișătorului Moskva în 14 aprilie 2022 au ucis minimum 250 de membri ai echipajului. Trecuseră mai puțin de două luni de la invazia Rusiei în Ucraina, atac care se credea inițial că va duce la ocuparea țării în doar câteva zile de către trupele lui Putin.
În loc de asta, rușii s-au împotmolit și au început să sufere pierderi enorme în oameni și echipamente.
Vestea scufundării crucișătorului Moskva a șocat întreaga lume. Nava acționa ca un centru de comandă al flotei, dispunea de un complex sistem radar și antiaerian, jucând un rol-cheie în acțiunile rușilor în Marea Neagră și atacurile cu rachete asupra părții sudice a Ucrainei.
Prin scufundarea crucișătorului au fost anulate și planurile rușilor de a ocupa Odessa printr-un desant maritim. Inițial, comandamentul armatei ruse plănuise această debarcare și pregătise navele de desant care urmau să transporte circa 10.000 de militari și tehnică de luptă. Însă vremea rea de la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie a amânat planul.
Lovitura din 14 aprilie, cu scufundarea crucișătorului Moskva, a făcut imposibilă executarea planului, deoarece nava oferea acoperirea aeriană necesară.
Pierderea acestui vas de luptă a fost și una simbolică, reprezentând eșecul Rusiei în Ucraina. Dictatorul Putin a ratat toate obiectivele propuse: n-a reușit să schimbe conducerea Ucrainei și nici să ocupe țara ori s-o determine să revină în sfera de influență rusească.
Războiul a continuat fără ca rușii să obțină vreun succes notabil, transformându-se într-unul de tranșee. Mai mult decât atât, pe lângă pierderile umane și materiale colosale înregistrate, Rusia și-a dezvăluit slăbiciunile militare și tehnologia rămasă în urmă, ceea ce a dus la anularea unor comenzi de armament în valoare de miliarde de dolari din partea unor clienți tradiționali precum India, Egipt, Pakistan.
Foto: Crucișătorul Moskva înainte să se scufunde.
