Europa se află într-un moment de cotitură istorică, unde forțele democrației, securității și integrării europene sunt puse la încercare în moduri fără precedent. În contextul amenințărilor globale la adresa democrației și a schimbărilor geopolitice actuale, deciziile care vor fi luate în următoarea perioadă legislativă a Parlamentului European și a Comisiei Europene vor fi esențiale pentru viitorul Europei. Aceste decizii nu doar că vor determina capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja cetățenii și valorile democratice, dar vor stabili și direcția pe care o va urma continentul într-o lume din ce în ce mai polarizată și instabilă.
Războiul hibrid al Rusiei: propaganda și dezinformarea ca arme împotriva unei Europe Unite
În acest context, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi văzut doar ca un conflict militar limitat la granițele ucrainene. Acest război este, de fapt, un atac hibrid asupra întregii Europe, folosind nu doar armele convenționale, ci și armele subtile ale propagandei, dezinformării și manipulării opiniei publice.
Strategie hibridă a Kremlinului vizează destabilizarea Europei din interior, subminând încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și creând fracturi în unitatea europeană. Dezinformarea, răspândită prin canalele digitale, reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa democrației și integrării europene, amplificată de vulnerabilitatea spațiului digital european, în ciuda eforturilor UE de a reglementa acest domeniu.
Această vulnerabilitate este accentuată de natura globală și fără frontiere a spațiului cibernetic. În acest mediu, separarea tradițională între securitatea externă și cea internă devine irelevantă, deoarece atacurile cibernetice pot proveni de oriunde și pot avea efecte devastatoare asupra structurilor interne ale unui stat sau ale unei întregi regiuni. Europa trebuie să răspundă rapid și eficient acestei provocări printr-o combinație de măsuri care să includă nu doar apărarea împotriva atacurilor externe și interne, dar și consolidarea surselor de informații de încredere. De aceea, este necesar ca cetățenii să aibă acces la informații corecte și verificate, pentru a-și putea forma opinii bine fundamentate și pentru a participa activ și responsabil la viața comunităților democratice din care fac parte.
În acest sens, democrația liberală, care a fost un pilon al stabilității și prosperității postbelice în Europa, se află sub o presiune fără precedent. Potrivit unui raport din 2023 al organizației americane Freedom House, „aproximativ 38% din populația lumii trăiește în țări care nu sunt libere, cel mai ridicat procent din 1997 încoace, iar doar 20% trăiesc în țări libere”. Această tendință globală nu doar că amenință drepturile și libertățile fundamentale ale individului, dar pune și în pericol însăși existența democrației liberale ca sistem de guvernare.
Democrația liberală, în sine, este caracterizată prin alegeri libere și corecte, separația puterilor în stat, respectarea statului de drept, garantarea drepturilor omului și ale cetățeanului și libertățile civile și politice. Acestea sunt fundamentate pe un cadru constituțional solid, care protejează individul împotriva abuzurilor de putere și asigură un mediu în care deliberarea publică poate avea loc. Conceptul de democrație deliberativă, derivat din termenul latin deliberatio, subliniază importanța discuției publice, a consultării și a participării active a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor. Această interacțiune între deliberare și decizie este esențială pentru legitimitatea democratică.
Viitorul democrației în Noua Eră Digitală: provocări și oportunități pentru Europa
Cu toate acestea, în era noilor tehnologii digitale, structura tradițională a sferei publice a fost transformată profund. Astăzi, spațiul public este dominat de câteva companii tehnologice globale, a căror putere de a controla fluxul de informații este fără precedent prin rețelele de socializare. Acestea din urmă satisfac două comportamente, considerate de istoricul Thierry Wolton fundamentale: „narcisismul”, prin comparație cu ceilalți și „conformismul”, prin asimilarea diferitelor opinii și agregarea lor [1]. Algoritmii acestor companii, care dețin rețelele de socializare, „guvernează” internetul și decid ce informații ajung la utilizatori, personalizând experiența fiecăruia în funcție de preferințele anterioare, ceea ce poate duce la crearea unor bule de confirmare sau, cum le spun experții, echo chambers. Acest fenomen limitează expunerea cetățenilor la o diversitate de perspective și încurajează polarizarea și radicalizarea opiniilor prin stimularea populismului naționalist, tradus și ca „narcisism colectiv”. Calculele complicate din spatele algoritmilor încalcă principiul „un om = o voce”, creând și susținând în schimb colective. La fel, algoritmul în sine este un instrument total opus ideii de liber-arbitru, din moment ce interesele, activitățile și conexiunile depind de modul în care acesta le gestionează. Și în aceste condiții, nu poate fi un instrument al democrației
Avansul inteligenței artificiale (AI) generative, cum ar fi ChatGPT, introduce noi provocări, deoarece nu doar distribuția, ci și producția de informații se află acum sub influența acestor platforme. Potrivit OECD, o treime din locurile de muncă din lumea industrializată vor fi transformate radical de AI în următoarea perioadă.
Astfel, nu doar că accesul la informații este controlat de algoritmi, dar și conținutul însuși poate fi generat într-un mod care să reflecte preferințele și interesele celor care controlează aceste platforme. Această dinamică are efecte negative asupra jurnalismului de calitate, care, deși esențial pentru o democrație sănătoasă, se confruntă cu dificultăți economice majore în era digitală.
Jurnalismul profesionist implică costuri semnificative, necesare pentru verificarea veridicității faptelor (fact-checking), investigarea temeinică și prezentarea unor analize bine documentate. Însă, în mediul digital actual, aceste costuri nu mai pot fi acoperite în mod tradițional, în special deoarece cea mai mare parte a veniturilor din publicitatea online se îndreaptă către două companii tehnologice uriașe, cum ar fi Alphabet și Meta, care nu contribuie direct la crearea de știri.
În această situație, rețelele sociale rămân un teren fertil pentru dezinformare și manipulare. Chiar dacă reglementările europene recente, precum Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și Legea Pieței Digitale (DMA), încearcă să impună o anumită responsabilitate asupra platformelor de social media pentru conținutul distribuit, aceste măsuri sunt încă în faza incipientă și nu pot compensa complet diferențele față de standardele jurnalismului făcut de profesioniști, care implică o responsabilitate clară pentru acuratețea și calitatea fiecărui articol.
Europa la răscruce: decizii critice într-un context geopolitic volatil
În fața acestor provocări, războiul hibrid informațional pe care Rusia îl poartă împotriva Europei devine un accelerator al problemelor existente. Alegerile din 2024 pentru Parlamentul European au avut loc într-un climat de incertitudine, cu riscul crescut al manipulării opiniei publice prin dezinformare, ceea ce a facilitat ascensiunea forțelor anti-democratice. Această amenințare nu a fost niciodată mai mare în Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
Astfel, Europa are nu doar oportunitatea, ci și obligația de a se elibera de această dependență digitală autoimpusă. În loc să accepte pasiv dominația marilor platforme tehnologice, Europa trebuie să preia inițiativa și să dezvolte propriile tehnologii digitale care să fie aliniate cu valorile sale fundamentale de democrație și libertate. În special, dezvoltarea unei infrastructuri software publice care să ofere algoritmi de căutare și recomandare independenți de interesele comerciale ar putea asigura un mediu digital care să promoveze o societate deschisă și pluralistă.
Un alt aspect crucial al digitalizării este capacitatea de a depăși barierele lingvistice în Europa, un continent cu o diversitate culturală și lingvistică extraordinară. Tehnologia de traducere în timp real, asistată de AI, poate transforma această diversitate într-un avantaj, permițând o comunicare mai eficientă și mai inclusivă între cetățenii europeni, așa cum a demonstrat un studiu realizat de Centrul German de Cercetare pentru Inteligență Artificială (DFKI) la solicitarea Parlamentului European anul trecut. Un astfel de progres ar avea un impact esențial nu doar asupra integrării economice, ci și asupra coeziunii politice și sociale a Uniunii Europene.
Dezvoltarea unor tehnologii de traducere de încredere ar putea crea, pentru prima dată în istorie, o piață unică lingvistică în Europa, deschizând noi oportunități pentru afaceri și pentru media. Această piață unică ar permite difuzarea conținutului media de calitate în toate limbile europene, sporind astfel diversitatea și accesibilitatea informațiilor. De asemenea, ar facilita o înțelegere mai profundă între diferitele culturi europene, contribuind la întărirea unității europene.
În ciuda provocărilor economice pe care le întâmpină, sectorul media din Europa rămâne puternic, susținut de sume semnificative de la cetățeni prin intermediul taxelor pentru serviciile publice de media. La nivelul anului 2021, serviciilor publice media le-au fost alocate 22,2 miliarde de euro. Totuși, aceste resurse nu sunt utilizate la potențialul lor maxim, deoarece programele de știri și informații sunt disponibile în principal doar în cadrul național. O investiție relativ modestă în tehnologia de traducere ar putea transforma acest peisaj, permițând accesul la aceste resurse pentru toți cetățenii europeni, în toate limbile oficiale ale Uniunii.
Această deschidere ar contribui la crearea unui spațiu public european unic, unde cetățenii din toate colțurile Europei ar putea discuta și dezbate problemele comune. În acest fel, Europa ar putea depăși fragmentarea actuală și ar putea deveni un actor politic cu adevărat relevant pe scena globală.
Suntem în fața unei oportunități istorice pentru Europa de a se elibera de limitările sale actuale și de a deveni o entitate politică mai puternică și mai coezivă. Prin promovarea accesului egal la informații de încredere și prin eliminarea barierelor lingvistice, Europa poate îndeplini idealul unei democrații deliberative autentice, unde toți cei peste 500 de milioane de cetățenii au posibilitatea de a participa activ la viața politică și de a contribui la modelarea unui viitor prosper și pașnic. Așa cum spune și vechiul motto latin Sapere Aude, Europa – ai curajul de a te elibera de această imaturitate digitală autoimpusă și de a deveni un lider global în apărarea democrației și libertății în această era digitală disruptivă.
___
[1] Thierry Wolton, „Noile drumuri ale servituții noastre”, București, Humanitas, 2023, p. 57.
[2] Idem, pp. 134-135.
[3] Potrivit Insider Intelligence, Meta și Alphabet au reușit să atragă în 2023 circa 50% din veniturile globale pe publicitatea online (cca. 300 milioane de dolari).
