Pe 19 martie 2024 a avut loc, la Bruxelles, o dezbatere prin care a fost prezentat raportul Starea democrației în România: o viitoare problemă pe agenda UE publicat de asociația O Țară ca Afară și semnat de de Cristian Ghinea și Maria Ionescu. Raportul a fost publicat sub egida European Liberal Forum.
Cred că Grecia și România au probleme similare în ceea ce privește calitatea sistemelor politice și judiciare și a statului de drept. În ultimii ani, lucrurile merg tot mai rău în ambele țări, însă din motive politice diferite.
În România, există o alianță între partidul social-democrat și partidul de centru-dreapta. Cele două mari familii politice se protejează reciproc, în detrimentul calității sistemului politic și al drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
În Grecia, avem dominația unui singur partid, partidul de centru-dreapta Noua Democrație, care a atras o mulțime de personalități din fostul partid socialist, foarte puternic în trecut.
Din păcate, în Grecia, nu avem o opoziție liberală, iar peisajul politic este caracterizat de divizarea partidelor de opoziție și de incapacitatea lor de a comunica unele cu altele.
Primul lucru pe care aș dori să-l subliniez este că trebuie să reacționăm rapid și eficient la regresul politic pe care îl observăm în ambele țări.
Potrivit Raportului privind democrația (2024) al Institutului V-Dem din cadrul Universității din Göteborg, Suedia, „majoritatea observatorilor Greciei asociază, probabil, problemele ei democratice cu trecutul recent. Regresul democratic poate fi urmărit retrospectiv cu anul 2012, odată cu închiderea provizorie a televiziunii de stat, ERT. În primii șapte ani, schimbările au fost minore, iar procesul a fost lent, după un modelul clasic de autocratizare din „al treilea val”.
Traiectoria descendentă abruptă începe în 2016, impulsionată de slăbirea sistemului instituțional de control și echilibru al puterilor în stat, precum și de ingerințele asupra libertății de exprimare și a mass-mediei.
Un scandal recent pe tema interceptărilor telefonice i-a avut, în 2022, ca protagoniști pe premierul Mitsotakis și Serviciul Național de Informații. Guvernul a interceptat conversațiile liderilor opoziției (inclusiv al meu și al colegului meu europarlamentar Androulakis), ale unor jurnaliști și chiar unor membri ai guvernului.
Comisia specială de anchetă a Parlamentului European (PEGA) care a studiat acest caz deosebit de grav a constatat, în mod oficial, încălcarea legilor UE și, în 2023, a emis o recomandare prin care solicita Greciei să revoce legile care subminează statul de drept.
Parlamentul European a tras un semnal de alarmă cu privire la amenințările grave la adresa democrației din Grecia în februarie 2024. Grecia rămâne o democrație, dar nu mai este o democrație liberală, odată cu sfârșitul anului 2023.
Analiza Institutului V-Dem arată că procesul de autocratizare a guvernelor democratice este unul gradual, la care trebuie reacționat de la bun început înainte de a deveni mai dinamic. Potrivit Raportului privind democrația din 2024 al Institutului V-Dem al Universității din Göteborg, Grecia este țara poziționată pe locul 50 în indexul democrației liberale, Bulgaria fiind pe locul 48, România pe locul 61 dintr-un total de 179 de țări.
În studiul ELF „Starea democrației în România” se pune accentul pe ignorarea societății civile, intruziunea serviciilor de informații în politică, eșecul independenței presei și intimidarea agresivă a opoziției democratice.
În Grecia, guvernul și sistemul juridic ignoră total societatea civilă. În loc să înțeleagă erorile și omisiunile care au dus la catastrofa feroviară Tempi, soldată cu pierderea vieții a 57 de persoane, ei încearcă o mușamalizare, denunțată de partidele de opoziție, de Parlamentul European și provoacă reacția aprinsă a societății civile.
Serviciile de informații se amestecă în politică, așa cum s-a demonstrat în cazul meu. Am fost europarlamentar al partidului de guvernământ, dar, în calitate de fost jurnalist și editor, m-am opus restricționării libertății presei de către premierul Mitsotakis. Am fost imediat exclus din partidul de guvernământ, iar la trei zile după expulzare, Serviciul Național de Informații a început să-mi asculte telefoanele după ce m-a catalogat drept <o amenințare la adresa securității naționale>.
Guvernul de centru-dreapta a modificat legislația, acordând biroului prim-ministrului control deplin asupra Serviciului Național de Informații și restrângând drepturile democratice ale celor cu telefoanele urmărite. Aceștia au pierdut dreptul de informare cu privire la rezultatul interceptărilor telefonice. În decembrie 2022, am cerut Autorității Independente, care supraveghează confidențialitatea telecomunicațiilor, să intervină și să îmi protejeze drepturile constituționale. Autoritatea Independentă, care e prezidată de un judecător de rang înalt aflat la pensie, a intervenit, a făcut verificările necesare și a dovedit că telefoanele mele au fost ascultate timp de 8 luni.
În loc să-i cerceteze penal pe cei care au hotărât ascultarea telefoanelor mele, sistemul judiciar s-a întors împotriva președintelui Autorității Independente, acuzându-l că și-a depășit atribuțiile.
Acesta este un exemplu al modului în care serviciile de informații interferează în politică, dar înțeleg că în România lucrurile stau și mai rău din cauza istoriei Securității lui Ceaușescu.
În ceea ce privește libertatea presei, România se confruntă cu o situație dificilă, însă Grecia cunoaște cea mai gravă evoluție din toată Uniunea Europeană. Potrivit raportului anual al organizației Reporteri fără frontiere, România se afla pe locul 53 dintr-un total de 180 de țări, însă Grecia se afla pe locul 107 – pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE și în urma statelor din Balcanii de Vest, care aspiră să adere la UE.
În ultimul rând, ne confruntăm cu o intimidare agresivă a opoziției democratice, cel mai recent exemplu fiind încălcarea grosolană a datelor private (GDPR) de către Ministerul Afacerilor Interne în efortul de a o susține pe europarlamentarul Asimakopoulou, afiliat partidului de guvernământ Noua Democrație. Concret, s-a comunicat într-un mod exclusiv prin intermediul adreselor de e-mail private, cu alegători greci care locuiesc în străinătate. Acest scandal a fost extrem de mediatizat și l-a forțat pe prim-ministrul Mitsotakis să o excludă pe doamna Asimakopoulou de pe lista de euro-candidați ai partidului Noua Democrație. Mai mult, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne și secretarul Noua Democrație, responsabil pentru diaspora greacă, au fost forțați să demisioneze.
Scandalul recent cu doamna Asimakopoulou ridică îndoieli profunde asupra calității procesului electoral din Grecia pentru selecția parlamentarilor în PE.
Este limpede că România și Grecia trebuie să depună eforturi mai mari pentru a apăra statul de drept și pentru a evita un regres democratic într-o perioadă în care forțele de extremă dreapta sunt în ascensiune în UE, iar procesul de extindere ne obligă să dăm un exemplu pozitiv țărilor candidate.
Intervenția europarlamentarului grec Georgios Kyrtsos în cadrul mesei rotunde: „Anticorupția în România: de la o poveste de succes a UE la o criză a democrației trecută cu vederea”
Notă – Studiul privind starea democrației în România publicat de European Liberal Forum, coautorat de Cristian Ghinea și Maria Ionescu, este disponibil în limba engleză aici.
