Cazul Gheorghe Ursu este unul dintre cele mai notorii cazuri de persecuție politică și reprezintă un exemplu standard de abuz săvârșit în timpul regimului comunist din România. Gheorghe Ursu, inginer constructor, a fost arestat în 1985 de către Securitate (poliția secretă comunistă). Arestarea sa a fost motivată în mod oficial prin deținerea de valută străină ilegală, dar, în realitate, Ursu era vizat pentru opiniile sale anti-comuniste și pentru jurnalul personal, în care critica regimul lui Nicolae Ceaușescu.
În timpul detenției, Ursu a fost supus torturii, care în final a dus la decesul său în noiembrie 1985. Autoritățile au atribuit decesul unor cauze naturale, respectiv unui conflict cu un alt deținut.
Deși cazul a fost redeschis după căderea regimului Ceaușescu în 1989, condamnările celor responsabili pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost întârziate sau insuficiente, reflectând dificultățile României în confruntarea cu moștenirea represivă a trecutului său comunist. Cei doi foști lucrători în aparatul comunist au fost achitați pe 27 iulie 2023, prin decizie definitivă de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă respingând apelul urmașilor disidentului Gheorghe Ursu și al procurorilor împotriva lui Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş.
Subiectul a reintrat în atenția opiniei publice în urma formulării de procurorii Secției judiciare din cadrul PÎCCJ a cererii de revizuire împotriva hotărârii de achitare a inculpaților, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 27 iulie 2023, cerere motivată prin noi documente de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității [1]. Se deschide astfel un nou capitol în cazul Gheorghe Ursu.
În ce constă revizuirea?
Revizuirea este o cale de atac extraordinară care se poate exercita limitativ în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, printre care se regăsește și situația în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate.
Conform comunicatului Parchetului General, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a trimis Parchetului „înscrisuri conținând date și informații, însoțite de detalii tehnice apreciate ca absolut relevante și necesare înțelegerii datelor prezentate, referitoare la fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei, acestea fiind completate pe 26 octombrie 2023 cu o serie de noi documente.” Procurorii au apreciat că „rezultă date și împrejurări noi care nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei și care pot conduce la o soluție diametral opusă celei pronunțate, solicitând Curții de Apel București admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii atacate și, rejudecând, condamnarea a doi dintre inculpați și încetarea procesului penal față de cel de-al treilea (decedat în timpul judecății) pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase”.
Parchetul precizează de asemenea că a primit sprijinul științific al Academiei Române, prin intermediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, precum și al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în calitatea sa de agenție guvernamentală specializată în investigarea crimelor comunismului.
Documentele noi prezentate de CNSAS sunt considerate de către Parchet a fi de o importanță crucială, având potențialul de a oferi dovezi suplimentare și elemente clare şi indubitabile ale faptului că Gheorghe Ursu era considerat un opozant politic, iar faptele sale erau considerate ca făcând parte din categoria formelor celor mai grave de manifestare a opoziţiei faţă de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. Deși nu se precizează în mod expres, acestea ar putea conține mărturii, rapoarte de anchetă sau alte informații relevante, care nu au fost disponibile sau luate în considerare în procesele anterioare.
Trebuie ținut cont de faptul că efectul cererii de revizuire constă în reînvestirea instanței care a pronunțat hotărârea atacată, deschizând posibilitatea instanței de a-și retracta propria hotărâre. Instanța judecă în aceeași compunere ca în cauza în care s-a pronunțat hotărârea prin care cei doi foști lucrători în aparatul comunist au fost achitați. În acest context, tot Înalta Curte de Casație și Justiție se află în fața oportunității de a revizui verdictul în lumina noilor dovezi aduse de CNSAS.
Cu privire la durată, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care cererea se întemeiază [2]. Totuși, durata judecării unei cereri de revizuire poate varia semnificativ în funcție de mulți factori, inclusiv complexitatea cazului, volumul de dovezi noi prezentate, precum și încărcătura instanței.
În general, procesul de revizuire poate dura de la câteva luni până la câțiva ani, deoarece revizuirea implică adesea o analiză detaliată a noilor dovezi și poate necesita reaudierea martorilor sau reevaluarea probatoriului. De asemenea, sunt posibile cereri de intervenție voluntară accesorie inclusiv în faza revizuirii.
Implicațiile și așteptările
În cazul în care cererea de revizuire este admisă, instanța va putea schimba în tot sau în parte hotărârea atacată de către Parchet. Această situație presupune ca, după reaprecierea situației de fapt și a noilor concluzii pe fond ale părților, instanța va ajunge la concluzia că achitarea celor doi foști lucrători în aparatul comunist a fost greșită.
În cazul în care instanța consideră că hotărârea atacată este legală și temeinică, deci dacă noile documente prezentate de către CNSAS nu sunt de natură să ducă la o altă soluție, va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
Revenirea în atenție a cazului Gheorghe Ursu, prin intermediul noilor documente prezentate de CNSAS, oferă o rază de speranță pentru cei ce caută dreptate în cazurile de abuz ale regimului comunist.
Totodată, această inițiativă a Parchetului reprezintă o ocazie de reflecție asupra modului în care România contemporană își confruntă demonii trecutului și își consolidează principiile de dreptate și democrație.
Rămâne de văzut cum se vor desfășura evenimentele și care vor fi rezultatele concrete ale acestei noi etape într-unul dintre cele mai dureroase cazuri din istoria recentă a României.
[1] Conform art. 453 din Codul de procedură penală: (1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.
[2] Conform art. 513 alin. (3) din Codul de procedură civilă
