Duminică au avut loc alegerile regionale din landul Brandenburg, regiune din proximitatea Berlinului. În ciuda sondajelor, care anticipau o victorie a extremismului de dreapta (AfD), rezultatele au arătat o victorie la limită a social-democraților germani.
Alegerile regionale din Germania nu se bucură, în mod obișnuit, de prea mare atenție din partea mass-mediei, fiind considerate un instantaneu al pulsului politic local. Anul acesta lucrurile s-au schimbat.
În două regiuni estice ale federației germane, Turingia și Saxonia, AfD, partidul de extremă-dreapta, a obținut pentru prima dată în istoria postbelică rezultate total neașteptate.
În landul Turingia, o regiune centrală a Germaniei, căminul lui Johann Wolfgang von Goethe și al teologului Martin Luther, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat o victorie la limită în fața social-democraților la alegerile locale din 1 septembrie. Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial încoace, un partid extremist a surclasat partidele tradiționale, SPD și CDU.
Aceste tendințe locale au îngrijorat opinia publică și partenerii europeni, motiv pentru care rezultatele alegerilor din landul Brandenburg au ocupat prima poziție în știrile de-a doua zi.
În final, așa-numita coaliție „semafor” (social-democrați alături de ecologiști și liberali) din Parlamentul de la Berlin a răsuflat ușurată, dată fiind o răsturnare de ultim moment a intențiilor de vot din landul Brandenburg.
Social-democrații au câștigat cu 30,9%, pe locul doi s-au clasat membrii AfD (29,2%), a urmat Alianța de stânga Sahra Wagenknecht (BSW) și abia pe locurile următoare au venit CDU (12,1%) și Verzii cu 4,1%, ultimii fără a mai trece pragul electoral de 5%.
Liderul social-democrat din Brandenburg, Dietmar Woidke, se bucură de o largă cotă de popularitate în sondaje, de aproximativ 60%, însă nici acest lucru, nici faptul că a jucat cu „demisia pe masă”, afirmând că își depune mandatul dacă pierde alegerile, nu explică turnura neașteptată din scrutinul încheiat în statul cu aproximativ 2.000.000 de cetățeni din jurul Berlinului.
Pe lângă deciziile de bucătărie internă ale campaniei electorale, de pildă cancelarul Olaf Scholz a fost aproape absent în acțiunile locale de promovare ale SPD, presa europeană a încercat să delimiteze cauzele ce au condus la recuperarea decalajului dintre Partidul Social-Democrat și Alternativa pentru Germania (AfD).
În primul rând, s-a înregistrat un record istoric la vot, de aproximativ 72,9%. De obicei, prezența la vot în Germania nu scade sub 70%, însă mobilizarea e mai mare la vot la alegerile generale.
În doilea rând, cele două partide dominante, social-democrații și creștin-democrații, au beneficiat de un neașteptat vot strategic pentru a stăvili avansul extremei-drepte din AfD.
Potrivit exit-polului din ziua alegerilor, trei sferturi din votanții social-democraților au declarat că votul lor nu exprimă o afinitate reală cu Partidul Social Democrat, ci o reacție la creșterea AfD în sondaje.
Tot un apel la votul strategic a făcut și premierul creștin-democrat al Saxoniei, Michael Kretschmer, care a recomandat electoratului CDU să voteze cu adversarul tradițional, SPD, ca soluția de a bloca accesul AfD la puterea regională. Vot strategic înseamnă că un alegător își schimbă votul alegând a doua cea mai bună opțiune dacă vrea să prevină un candidat să obțină primul loc sau să evite situația când un partid nu face pragul electoral și, astfel, votul se redistribuie primului clasat sau celui de-al doilea.
Nu în ultimul rând, mass-media germană a jucat un rol determinant în alegerile locale de anul acesta din Germania. De obicei, AfD e criticată pentru legăturile cu organizațiile neo-naziste și linia dură anti-imigrație. În Brandenburg, poziția AfD e mult mai problematică decât în alte landuri, dat fiind că filiala AfD trece drept una dintre cele mai radicale dintre toate, iar Hans-Christoph Berndt, liderul grupului parlamentar AfD în parlamentul local Brandenburg are un istoric într-o organizație neonazistă înainte de înrolarea în AfD, potrivit Deutsche Welle.
Așteptând o dublare a victoriei după Turingia, Hans-Christoph Berndt a acuzat și el mass-media germană de o prezentare deformată a pozițiilor partidului. Tot el a afirmat că „viitorul Germaniei e albastru” cu referire la alegerile generale din 2025 și o eventuală includere a AfD în coaliția de la Berlin, în ciuda refuzului unanim al celorlalte partide de a se alia cu extrema-dreapta.
Recentul scrutin al alegerilor din Brandenburg arată deopotrivă a polarizare extremă a intențiilor de vot, dar și contra-reacții de succes ale sistemului politic german din spectrul democratic. Atât extrema dreapta AfD, cât și extrema-stânga Sahra Wagenknecht au câștigat procente importante, însă există o maturitate a voturilor pro-europene.
În al doilea rând, sondajele relevă procentul tinerilor atrași de extremismul de dreapta – aproape unul din trei tineri și-a dat votul către AfD. Discursul anti-imigrație al AfD este asociat cu lipsa locurilor de muncă și parazitarea statului german de către imigranți, care ar beneficia de o protecție socială nemeritată.
Potrivit unui studiu publicat în iunie anul curent, TikTok este folosit ca o platformă a AfD pentru a propaga mesajele partidului. În felul acesta, spun autorii, se creează „un univers paralel” care influențează intenția de vot a tinerilor. În timp ce partidele tradiționale nu au o prezență semnificativă pe platformă, Alice Weidel, liderul AfD, apare între top cinci influencers pe platforma de social media TikTok.
Analiștii germani sunt mai puțin îngrijorați de ascensiunea extremelor într-o formulă de guvernare locală, însă ponderează riscul ca pozițiile anti-imigrație ale AfD să influențeze actuala coaliție tripartită și să dea apă la moară discursului folosit de extreme pentru a controla angoasele și temerile tinerilor.
Sursa foto: DW
