Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României (Partea I)
Președintele României a prezentat în cadrul summitului de la Copenhaga Raportul privind interferența Federației Ruse în procesele electorale și spațiul informativ românesc din perioada premergătoare alegerilor prezidențiale. Însumând 26 de pagini, cele două părți ale Raportului documentează și detaliază metodele de război hibrid împotriva României, tentativele de destabilizare politică și, într-o formă extinsă, atacurile cibernetice și tehnicile complexe de manipulare a opinie publice operate de rețele active preponderent în social-media.
România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății.
Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.
Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora cu privire la expunerea persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării mesajelor personalizate către audiențe receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral.
Atacuri cibernetice
Începând cu anul 2022, infrastructura din România a făcut obiectul constant al unor ample atacuri cibernetice, coordonate de actori din Federația Rusă.
Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, instituția din România dedicată securității cibernetice, prezintă constant alerte și avertizări privind atacurile înregistrate asupra infrastructurii critice a țării în spațiul virtual.
În luna mai 2022 toate site-urile aeroporturilor din România au făcut obiectul unor masive atacuri cibernetice de tip DDoS (prin supraîncărcarea acestora cu trafic din multiple surse).
Atacurile au fost revendicate pe diferite canale de Telegram din infosfera rusă, de către gruparea de hackeri ruşi Killnet. Gruparea este specializată în atacuri DDoS, care au vizat în ultimii ani diferite state care susțin Ucraina în conflictul cu Federația Rusă, fiind înregistrate atacuri asupra site-urilor unor instituții guvernamentale din SUA, Estonia, Polonia, Cehia, dar și asupra site-urilor NATO.
În 2024, atacurile cibernetice rusești s-au intensificat la adresa instituțiilor și companiilor românești. Cele mai periculoase atacuri, cele de tip ransomware, au fost asociate aproape în totalitate cu grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub, care s-au remarcat printr-o activitate intensă. Aceste atacuri au vizat 13 instituții din administrația publică centrală și locală, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și altele. În 2024, DNSC a identificat peste 27 de milioane de evenimente cibernetice care au vizat România.
La momentul alegerilor prezidențiale din anul 2024, mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări.
În proximitatea alegerilor, multiple seturi de credențiale utilizate de către angajați ai Autorității Electorale Permanente și ai Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate în cadrul unor canale de Telegram și forumuri de criminalitate cibernetică de sorginte rusă. De asemenea, atacul cibernetic a vizat infrastructura IT&C a Autorității Electorale Permanente.
În luna mai 2025 un raport întocmit de serviciile secrete și de securitate din mai multe țări occidentale a arătat faptul că entități din Federația Rusă au încercat să preia controlul a aproximativ 10.000 de camere de supraveghere de pe teritoriul a 5 ţări inclusiv România. Scopul era monitorizarea transporturilor cu ajutoare pentru Ucraina. Atacul cibernetic a fost realizat de o grupare de hackeri cunoscută sub numele de APT28, aflată în coordonarea GRU.
Acțiuni secrete destabilizatoare
În cursul anului 2024 s-au înregistrat situații de cetățeni străini, în special din America Latină care, sub coordonarea unor persoane din Federația Rusă, au pătruns pe teritoriul României cu scopul de a documenta diferite obiective pentru derularea ulterioară a unor acțiuni de sabotaj.
Ca exemplu, în luna iulie 2024, cetățeanul columbian Luis Alfonso Murillo Dios s-a deplasat pe teritoriul României cu intenția de a comite acte de diversiune, sub coordonarea unei persoane din Rusia. El intenționa să arunce în aer mai multe obiective – un depozit de deșeuri reciclabile, precum și două sonde de extracție a petrolului și o stație de măsurare gaze naturale.
Acesta a fost trimis în judecată în noiembrie 2024 și a fost condamnat la șase ani de închisoare, sentință menținută de instanța supremă.
Cazuri similar, implicând cetățeni columbieni s-au înregistrat și pe teritoriul altor state est-europene, aspect care evidențiază o acțiune coordonată la nivelul Federației Ruse, cu scopul destabilizării situației interne din statele vizate.
Ca exemplu, în luna mai 2024, un alt cetățean columbian a comis o serie de acte de sabotaj în Polonia, prin incendierea a două depozite de materiale de construcții, după care s-a deplasat în Republica Cehă unde a incendiat o serie de vehicule de transport public din Praga. Cetățeanul columbian fusese instruit prin intermediul platformei Telegram, privind modul în care să documenteze locația vizată, cum să prepare materialele incendiare și cum să deruleze atacul
Subversiune politică
Ca instrument specific al războiului hibrid, implică cultivarea unor rețele de mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse.
În anul 2024, în România s-a constatat o adaptare a acestei metode, prin instrumentalizarea curentului extremist.
În cursul lunii noiembrie 2024 la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății.
Aceasta creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenței artificiale. Acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Republica Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canalele de propagandă pro-ruse pentru promovarea acestor elemente de conținut.
În acest context, la nivelul rețelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la acțiuni violente împotriva autorităților. Majoritatea amenințărilor au fost conturate în jurul ideii de revoltă generală, mesajele conținând sintagme care exploatau sentimentele nostalgice, făcând trimitere la revoluția din decembrie 1989.
Astfel, analizele efectuate au relevat viralizarea artificială a hashtag-ului #revoluție, lansat cu scop instigator, care a fost asociat în perioada 06-08.12.2024 cu hashtag-urile candidatului suveranist la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Analiza metrică a #revolutie a relevat o creștere abruptă în intervalul 06-08.12.2024, înregistrând un vârf în 07.12.2024 de aproximativ 1.800.000 de vizualizări și 176 de videoclipuri postate pe zi.
Postările au fost regăsite atât la nivel național, cât și în comunitățile mari de români din diaspora (Marea Britanie, Germania, Italia, Spania).
De asemenea, începând cu 27.11.2024, s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale Călin Georgescu la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea pro-rusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică (grupări extremiste, conspiraționiste).
Astfel, au fost identificate narativele prin care era promovat candidatul la nivelul a 40 de grupuri ce aveau în total peste 1,3 milioane de membrii.
Toate aceste acțiuni de promovare a conținutului instigator la violență relevă un comportament artificial, intensitatea efervescențelor sociale de pe rețelele de socializare fiind disproporționată față de evenimentele din mediul offline. Se conturează ipoteza influențării spațiului informațional în vederea amplificării unor stări de nemulțumire valorificabile prin generarea de acțiuni stradale de amploare.
De asemenea, au fost documentate legături certe cu Federația Rusă a principalilor colaboratori ai candidatului la președinție Călin Georgescu.
Unul dintre aceștia este Horațiu Potra. Fost luptător în Legiunea Străină Franceză, acesta conduce o companie de mercenari, în care angajează actuali și foști militari pentru acțiuni în teatrele de operațiuni din Congo, în baza unor contracte de pază și protecție a obiectivelor strategice și pentru antrenarea forțelor guvernamentale din această țară.
Horațiu Potra are legături documentate certe cu Federația Rusă, acesta fiind în legătură directă cu personalul Ambasadei Rusiei la București (a se vedea fotografiile cu fostul ambasador rus Valeri Kuzmin) și a făcut repetate deplasări conspirate la Moscova.
În contextul anulării de către Curtea Constituțională la 06.12.2024 a alegerilor prezidențiale, în dimineața zilei de 07.12.2024, fostul candidat la președinție Călin Georgescu s-a întâlnit în incinta unui Centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu Horațiu Potra, ocazie cu care au conceput și pus în aplicare un plan conform căruia Horațiu Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară și capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să declanșeze în data de 08.12.2024 în municipiul București, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest derulate, prin infiltrarea în mulțime și detonarea unui întreg arsenal de materiale pirotehnice de uz militar, strategia urmărind, prin efectele create și manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale și împiedicarea exercitării puterii de stat.
Arme și bani găsite la percheziția domiciliară de la locuința lui H.Potra, destinate a fi folosite în acțiunea militară preconizată
În prezent, Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 16 septembrie 2025, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la comiterea unor acțiuni contra ordinii constituționale.
