Pe 10 octombrie 2025, Comitetul Nobel a declarat-o pe Maria Corina Machado câștigătoarea Premiului Nobel pentru pace pentru „lupta sa neîncetată în promovarea drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru obținerea unei tranziții juste și pacifice de la dictatură la democrație” Înainte de a primi Premiul Nobel pentru pace în 2025, Corina Machado a primit în 2024 Premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului” decernat de Consiliul Europei și premiul Saharov din partea Parlamentului Uniunii Europene.
Cine este Maria Corina Machado?
Maria Corina Machado (1967) este prima figură cu adevărat carismatică care a reușit să unească opoziția din Venezuela la regimul lui Nicolas Maduro. Ingineră, activistă civică și politiciană, a fost numită și de extrema-stângă și „Margaret Thatcher a Venezuelei”.
Ea este fondatoarea, în 2012, a Partidului Vente Venezuela (Hai, Venezuela) de orientare liberală și, înaintea de aceasta, a fost fondatoarea mișcării civice Sumaté (Alătură-te) în 2002. Aleasă deputată în Adunarea națională (parlamentul țării) în 2010, a fost exclusă din parlament de președintele acestuia, Diosdado Cabello în 2014 fiind acuzată de „trădare a patriei”.
Începând cu acel an a participat activ la protestele cetățenilor împotriva regimului Maduro, devenind în ultimii doi ani figura centrală a opoziției.
În octombrie 2023 Machado era desemnată (cu 92% din voturi în alegerile primare) candidata opoziției („Platforma unitaria de 2023”) pentru alegerile prezidențiale pe care regimul Maduro promisese că le va organiza libere în 2024. Cu toate acestea, regimul i-a interzis să se prezinte timp de 15 ani la alegeri și opoziția, în frunte cu Machado, l-a desemnat candidat pe necunoscutul Edmundo Gonzalez care a făcut campanie alături de lidera opoziției.
Conform opoziției și a observatorilor independenți, Gonzalez a câștigat alegerile din 2024 cu 67% din voturi, dar regimul Maduro nu a recunoscut acest rezultat, susținând că Nicolas Maduro a câștigat de fapt cu 51%.
În urma protestelor opoziției, peste 2000 de cetățeni au fost arestați.
De la începutul acestui an, după încercarea de a o aresta, Maria Corina Machado se ascunde pe teritoriul Venezuelei, existând voci care susțin că ar fi refugiată în ambasada SUA de la Caracas.
Opoziția la regimul Nicolas Maduro (2013-2025): 8 milioane de refugiați
Până la apariția figurii carismatice a lui Machado, opoziția din Venezuela a încercat să se opună consolidării caracterului autoritar al regimului Maduro prin mai multe mijloace. Deși opoziția a câștigat alegerile parlamentare din 2015, ca și predecesorul și mentorul său, Hugo Chavez (1998-2013), Nicolas Maduro a ales să nu recunoască voința cetățenilor și să guverneze prin decrete lege.
În plus, în 2017 a organizat o Adunare Constituantă pentru a scrie un nou text constituțional care să-i asigure controlul și mai puternic asupra regimului politic socialist creat de Chavez prin Constituția din 1999.
Printre strategiile folosite de regimul Maduro au fost interzicerea de a mai candida la alegeri pentru liderii opoziției (Henrique Capriles), condamnarea lor la închisoare (Leopoldo Lopez), sau părăsirea forțată a țării (Edmundo Gonzalez). Realegerea lui Nicolas Maduro din 2018 nu a fost recunoscută nici de opoziție, nici de majoritatea statelor democratice, cu excepția aliaților săi fideli: Cuba, Nicaragua, Siria, Rusia și Coreea de Nord.
Astfel, în ianuarie 2019, Juan Guaidó se auto-declara președinte de facto al țării din poziția sa de lider al Congresului și ca manieră de a nu recunoaște inaugurarea noului mandat prezidențial al lui Nicolas Maduro.
În anii care au urmat, împreună cu încercări de răsturnare a guvernului țării în urma protestelor, proiectul lui Guaidó a fost să fie recunoscut drept reprezentant legitim al Venezuelei, ceea ce s-a și întâmplat cu majoritatea statelor lumii. Această strategie nu a funcționat și deci, în 2023, Maria Corina Machado era desemnată în urma votului a peste 1.4 milioane de cetățeni drept candidata opoziției.
Trebuie reamintit că regimul actual a fost contestat încă de la alegerea pentru prima dată a lui Nicolas Maduro în 2013 în fața candidatului opoziției, Henrique Capriles. Protestelor cetățenilor din 2014 și 2017, regimul le-a răspuns cu represiune din ce în ce mai dură.
Principalul efect al regimului Maduro a fost deprecierea calității vieții pentru majoritatea cetățenilor: în 2024 30% din populație nu avea siguranța accesului la mâncare (majoritatea au pierdut 10 kg din 2017) și gradul de sărăcie era estimat la peste 65%, iar hiperinflația, după pragul de 345.000% în 2019 este prevăzută să ajungă la 500% în 2025.
În plus, regimul Maduro a dus la cea mai mare criză a refugiaților din regiune: aproape 8 milioane de cetățeni (dintr-o populație de 28 de milioane) au părăsit Venezuela din cauza regimului autoritar și a represiunii declanșate împotriva opoziției democratice.
De ce contează acest premiu pentru Venezuela?
Este pentru a șaptea oară când Premiul Nobel pentru pace este acordat unui latino-american. De fiecare dată, premiul a marcat lupta pentru pace în regiune și a recompensat activismul pentru apărarea drepturilor omului. Astfel, primul care a primit premiul a fost Carlos Saavedra Lamas (1936) din Argentina pentru contribuția sa la rezolvarea Războiului Chaco (1932-1935), urmat de Adolfo Pérez Esquivel (1980) din Argentina căruia i-a fost decernat premiul pentru apărarea drepturilor omului în contextul dictaturii militare și de Alfonso Garcia Robles (1982) din Mexic pentru contribuția sa la semnarea Tratatului de la Tlatelolco pentru neproliferare nucleară în America Latină și Caraibe.
În 1987 primea Premiul Nobel pentru pace, fostul președinte al Costa Rica, Carlos Arias pentru contribuția sa la rezolvarea conflictelor din America Centrală, iar în 1992 a fost rândul Rigobertei Menchu din Guatemala pentru activismul în favoarea drepturilor omului în timpul genocidului împotriva populației de origine mayașă.
În urmă cu nouă ani, Comitetul Nobel a decis să acorde același premiu fostului președinte columbian Juan Manuel Santos (2010-2018) pentru rolul său fundamental în semnarea tratatului de pace cu FARC.
Acordarea Premiului Nobel pentru pace Mariei Corinei Machado transmite un mesaj puternic de susținere a luptei cetățenilor împotriva tiraniei de orice tip și recompensează o figură feminină curajoasă care a ales să rămână în Venezuela și să-și inspire concetățenii în lupta lor pentru recâștigarea libertății.
Maria Corina Machado este susținută și de administrația Trump în lupta sa împotriva regimului Maduro, regim care se menține la putere cu sprijinul militar al regimului Putin, al Cubei socialiste și al Chinei comuniste.
