„După două doamne propuse, cred că o să propunem un bărbat” ne-a declarat prim-ministrul Ciolacu. Noua președintă a Comisiei Europene, aleasă de o majoritate a europarlamentarilor, a cerut însă guvernelor care vin cu propuneri noi de comisari două nume: unul de bărbat și unul de femeie.
Argumentul folosit de premierul român pentru a trimite doar un nume, de bărbat, se bazează în întregime pe întoarcerea precedentului și nu face decât să sublinieze dublul standard care li se aplică femeilor în politică. Haideți să facem un exercițiu mental. De câte ori ați auzit argumentul invers: am avut de două mandate bărbați miniștri ai finanțelor, de pildă, acum e rândul să propunem o femeie? Fun fact: ultimii 9 (nouă!) miniștri ai finanțelor au fost bărbați.
Să vedem însă dacă e chiar atât de greu să identificăm o femeie comisară, al cărei nume să îl poată propune oficial Marcel Ciolacu la Bruxelles.
Pentru că am promis în emisiunea Zona Liberă la Prima News că voi propune 10 nume de femei care pot deveni comisare, iată că revin cu lista: o parte din ele provin din zona guvernamentală și a delegației PSD-PNL din Parlamentul European, o parte din societatea civilă sau a celor cu experiență dovedită la nivel european.
Lista nu e însă exhaustivă și vă invit și pe voi să o completați în comentarii cu propunerile voastre. E drept, Marcel Ciolacu nu s-a consultat cu nimeni înainte de a face propria propunere, nici măcar cu partenerii guvernamentali alături de care PSD a participat pe o listă comună în alegerile europarlamentare.
Ca să nu mai vorbim despre consultările parlamentare cerute de USR cu vocea Elenei Lasconi și a lui Iulian Bulai, sau măcar de o consultare cu societatea civilă și partenerii sociali (dacă tot spune că vrea un portofoliu în zona economiei) – un gest minim dacă spui că vrei să încurajezi dezbaterea pe subiecte europene și să combați euroscepticismul, transmițând românilor mesajul că vocea lor contează la Bruxelles. Haideți să îi arătăm noi că, atunci când mai multe persoane contribuie la o discuție, rezultatul nu e doar mai reprezentativ, ci uneori și mai complet și mai bun.
Încă o notă. Ordinea pe care v-o propun mai jos ține cont și de probabilitatea susținerii politice din partea guvernului actual. Am evitat în mod intenționat politiciene de opoziție, fiind clar că acestea nu ar fi susținute de un guvern PSD-PNL.
- Victoria Stoiciu
Victoria Stoiciu este consilieră de stat în cancelaria prim-ministrului și a fost aleasă vice-președinta PSD pentru relațiile cu societatea civilă la Congresul de pe 24 august. Expertă în muncă și dialog social, a fost timp de paisprezece ani coordonatoare de programe științifice la fundația social-democrată Friedrich-Ebert-Stiftung România. Victoria Stoiciu ar putea fi nominalizată fără emoții pentru o poziție de comisară europeană în domeniul muncii și al afacerilor sociale.
- Roxana Mînzatu
Roxana Mînzatu este absolventă a Facultății de Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (2002), cu Master în Integrare Europeană (2005). A fost Secretară de Stat în Ministerul Fondurilor Europene și Președinte al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (2015). Și-a început cariera în domeniul afacerilor europene în anul 2004 în Ministerul Integrării Europene și a fost aleasă europarlamentară pe listele PSD-PNL în alegerile de pe 9 iunie. În Parlamentul European este membră a Comisiei de dezvoltare regională și deci ar putea fi nominalizată pentru poziția de comisară pe un domeniu important pentru România, mai ales în perioada discuțiilor despre realocarea acestui buget în perspectiva aderării Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană.
- Ruxandra Ivan
Ruxandra Ivan este consilieră de stat în cancelaria prim-ministrului. De profesie Ruxandra Ivan este conferentiară universitară la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București și predă cursuri de politică internațională, politică externă românească și politici ale Uniunii Europene. Ar putea ocupa cu ușurință un portofoliu din zona extinderii sau a parteneriatelor internaționale.
- Luminita Odobescu
Luminița Odobescu, al cărui nume a fost de altfel și vehiculat atât în discuția despre persoana care ar fi putut deschide lista PSD-PNL la alegerile europene, cât și ca posibilă nominalizare de comisară europeană din partea României este actuala ministră a Afacerilor Externe din guvernul României, poziție pe care o ocupă de un an. Înainte a fost consilieră prezidențială pe afaceri europene, dar și timp de șase ani șefa uneia dintre cele mai mari și importante misiuni diplomatice ale României: Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană. Ea ar putea ocupa cu usurință o vastă paletă de portofolii, având în vedere că a negociat pentru România în cadrul formatului COREPER 2 al Consiliului Uniunii Europene.
- Iulia Matei
Cu același avantaj ar veni și Iulia Matei, actuala șefă a Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeana. Înainte de poziția de ambasadoare, Iulia Matei a ocupat o poziție de Secretară de Stat pentru Afaceri Europene în Ministerul de Externe. Iulia Matei are o carieră de douăzeci de ani în diplomație. Iulia Matei a terminat Facultatea de Științe Politice și Administrative, secția franceză, Universitatea din București și un master în Instituții și Politici UE, Institutul de Studii Europene, Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB).
În următoarea secțiune a articolului voi cita cinci nume care nu au fost vehiculate și nici nu ar obține probabil susținerea politică a lui Marcel Ciolacu. Sunt femei care însă ar merita din plin o nominalizare și ar reprezenta România cu cinste la nivel european.
- Laura Codruța Kovesi
LCK nu prea mai are nevoie de introduceri. Șefa Direcției Naționale Anticorupție din 2013 până în iulie 2018 și actuala procuraroare-șefă în cadrul Parchetului European, are o reputație deja consolidată de expertă în lupta anticorupție, iar acum și un profil european clar conturat. Kovesi ar fi ideal poziționată pentru a obține un portofoliu în domeniul justiției și statului de drept, un domeniu care capătă din ce în ce mai multă greutate la nivel european. Ursula von der Leyen a anunțat în speech-ul prin care s-a prezentat în fața Parlamentului European pentru a cere un nou mandat că vrea să extindă Mecanismul pentru Statul de Drept la toate fondurile europene.
- Anca Dragu
Anca Dragu este o economistă română, iar din decembrie 2023 este guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei. A fost ministră de Finanțe în guvernul României (a doua femeie din România în acea funcție). În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2020, a fost aleasă președinta Senatului României, fiind prima femeie care a ocupat acest post. Înainte de a fi ministră, Anca Dragu a fost economistă în cadrul BNR, FMI și pentru Comisia Europeană. Are profilul profesional care ar recomanda-o pentru un portofoliu în domeniul economic.
- Angela Cristea
Angela Cristea are o experiență de 30 de ani în afaceri europene, fiind unul dintre primii angajați ai Comisiei Europene în România în 1993. A lucrat în România, Turcia și Egipt, precum și la sediul de la Bruxelles al instituțiilor europene. A fost purtătoare de cuvânt pe extindere și vecinătate, iar ulterior manager a comunicării europene pe politicile de agricultură și dezvoltare rurală, și migrație și securitate. Între 2014-2019 a fost Șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, inclusiv pe perioada când România a deținut pentru prima oară președinția Consiliului European. Angela ar putea fi nominalizată pentru un portofoliu pe zona de relații externe / extindere, dar și pe alte domenii, având în vedere că a gestionat comunicarea Comisiei Europene pe o varietate de subiecte în perioada sa la vârful Reprezentanței Comisiei Europene în România.
- Laura Ștefan
Laura Ștefan este expertă anticorupție și activează în cadrul think-tankului Expert Forum. Are o experiență profesională de peste 20 ani în practicile publice și private. Activează și ca expert internațional pentru Comisia Europeană, UNDP, OECD și alte organizații internaționale în domeniile reformei juridice, anticorupției și spălării banilor. De-a lungul timpului, Laura Ștefan a ocupat funcții reprezentative, precum: Șeful delegației și membru al biroului GRECO, înalt reprezentant pentru SPAI și SPOC, reprezentantul României la Rețeaua Anticorupție OECD și forumurile globale ONU pe tema corupției și a crimei organizate, membru al Rețelei Practicienilor Anticorupție UNDP. Ar fi o bună nominalizare din partea României pentru orice portofoliu din domeniul justiției sau al drepturilor fundamentale.
- Corina Murafa
Corina Murafa este cercetătoare, activistă și consultantă independentă cu peste 10 ani de experiență în domeniul climei, energiei și sustenabilității, colaborând cu organizații mari din mediul public, privat și non-guvernmental, la nivel național și internațional, precum Banca Mondială, Comisia Europeană, Frankfurt School of Management, Fundația Friedrich Ebert, Environmental Defense Fund, Cancelaria Prim-Ministrului și alții.
Este membră în Consiliul Economic și Social European, în urma unei largi susțineri primite din partea ONG-urilor din România. Este de asemenea membră a Observatorului Român pentru Sărăcie Energetică și lector universitar al Facultății de Administrare a Afacerilor în Limbi Străine din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
