Un nou guvern și o încredere prăbușită

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

*Odată înscris, primești din partea noastră cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”.

„Dați-mi o politică internă bună, pentru a vă putea oferi o politică externă mai bună”. (Nicolae Titulescu)

 

Politica internă: căutarea consensului și a stabilității

Un faimos diplomat român, Nicolae Titulescu, fost președinte al Ligii Națiunilor, spunea: „Dați-mi o politică internă bună, pentru a vă putea oferi o politică externă mai bună”. Cuvintele sale subliniază legătura directă dintre un mediu politic intern stabil și o politică externă credibilă și influentă.

Căutarea stabilității și a consensului a fost o constantă pentru coalițiile de guvernare încă din 1995, odată cu faimosul „consens de la Snagov” pentru aderarea la UE.

Această preocupare a fost vizibilă și în 2023, când coaliția formată din PNL, PSD și UDMR a prezentat un „plan inovator” de rotație a premierilor și miniștrilor, menit să asigure stabilitatea politică. Coaliția a modificat, de asemenea, datele alegerilor din 2024 în avantajul propriu și a făcut numiri controversate la șefia organismelor de supraveghere electorală.

Cutremurul alegerilor din 2024

Planul coaliției de a câștiga toate alegerile din 2024 și de a guverna pentru următorii patru ani a eșuat lamentabil. În primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, candidatul independent Călin Georgescu, un personaj pro-rus și anti-occidental, s-a calificat în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata USR.

Cu doar două zile înainte de votul final, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur. Decizia, luată în unanimitate, s-a bazat pe documente de intelligence de-secretizate care indicau o interferență electorală din partea Rusiei și o campanie de influență pe TikTok neașteptat de eficientă în favoarea lui Georgescu. Ulterior, acestuia i s-a interzis să mai candideze la alegerile reluate în mai 2025.

Anularea alegerilor a stârnit un val de interes în presa internațională și în rândul liderilor americani. Vicepreședintele american J.D. Vance a pus sub semnul întrebării decizia, menționând „suspiciuni firave ale unei agenții de informații și presiuni enorme din partea vecinilor europeni”. Ulterior, administrația SUA și-a domolit criticile.

 

La mijlocul lunii septembrie 2025, Procurorul general Alex Florența a anunțat trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu într-un al doilea dosar, alături de peste 20 de persoane, pentru tentativă de infracțiuni contra ordinii constituționale.

Un nou guvern și o încredere prăbușită

Alegerile au fost reluate în mai 2025, fiind câștigate de candidatul independent Nicușor Dan, cu 53,6% din voturi, în fața lui George Simion (AUR), care a obținut 46,4%.

O nouă coaliție pro-europeană, formată din PSD, PNL, USR și UDMR, a format Guvernul la 23 iunie 2025, numindu-l premier pe liberalul Ilie Bolojan. Guvernul Bolojan a promis continuarea parcursului reformist și pro-european, bazat pe ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățeni.

Cu toate acestea, guvernul se află într-o situație delicată. El dorește să refacă încrederea publică, în timp ce consolidează finanțele țării (deficitul bugetar ajunsese la 4,04% din PIB după primele șapte luni ale anului) și stimulează economia, sub presiunea agențiilor de credit și a opoziției naționalist-populiste. În septembrie 2025, guvernul a supraviețuit unor patru moțiuni de cenzură.

Refacerea încrederii este o misiune dificilă. Criza electorală recentă a dus încrederea în instituțiile politice la cel mai scăzut nivel din istoria post-comunistă. Un studiu TRUEDEM din 2025 arată cifre alarmante: doar 10% dintre români mai au încredere în partidele politice, 16% în guvern și 14% în parlament.

Încrederea în instituțiile europene rămâne, totuși, la un nivel rezonabil. În România, aceasta este de aproximativ 40%, un nivel apropiat de cel din Germania (42%). Conform unui sondaj Eurobarometru din mai 2025, 45% dintre români au o imagine pozitivă despre UE.

Impactul Războiului din Ucraina

Invazia Rusiei din 2022 a avut un impact major asupra vecinilor săi vestici. România și Polonia, având cele mai lungi frontiere cu Ucraina, au fost profund afectate, atât în ceea ce privește asistența umanitară, cât și percepția publică a amenințărilor.

Relațiile bilaterale româno-ucrainene au avut suişuri şi coborâşuri, marcate de dispute precum delimitarea teritorială, statutul Insulei Șerpilor sau drepturile minorităților române. Deși majoritatea problemelor au fost rezolvate prin negocieri, ele rămân subiecte dominante pe agenda opoziției naționaliste.

După invazia Ucrainei, România a oferit un sprijin umanitar important refugiaților ucraineni și a susținut inițiativa „Grain from Ukraine”.

Decidenții de la București au ales însă să păstreze tăcerea asupra valorii ajutorului militar acordat Ucrainei. Această secretomanie a alimentat speculațiile opoziției, care a susținut că ajutorul militar periclitează stabilitatea economică a țării. La solicitarea unui europarlamentar AUR, Consiliul Fiscal a dezvăluit că valoarea ajutorului (între 2022 și 2025) a fost de 1,5 miliarde de dolari, o cifră similară cu cea estimată de Parlamentul European.

Cu toate acestea, în august 2025, ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal, a dezvăluit că România „a furnizat deja Ucrainei 22 de pachete de ajutor militar, iar în curând soldații noștri îl vor primi pe cel de-al 23-lea”. Șmîhal a adăugat că România continuă să antreneze piloți ucraineni pe avioane F-16.

Securitate și apărare în regiunea Mării Negre

Regiunea Mării Negre a fost mereu în centrul competiției marilor puteri. Pentru Rusia, Marea Neagră este esențială pentru percepția sa de mare putere, iar politica sa regională vizează crearea de vulnerabilități prin contestarea integrității teritoriale a statelor riverane și instrumentalizarea dependențelor energetice și comerciale.

Încă din 2007, România a dedicat un capitol în Strategia Națională de Securitate acestei regiuni, subliniind interesul strategic fundamental ca zona Mării Negre să fie stabilă, democratică și prosperă.

După aderarea la NATO și UE, România a militat constant pentru o implicare sporită a celor două organizații în regiune. A contribuit la lansarea „Sinergiei Mării Negre” a UE, a făcut lobby în Congresul SUA pentru adoptarea „Black Sea Security Act” (2023) și a ajutat la elaborarea „Abordării strategice a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre” (2025).

Noua strategie a UE vede Marea Neagră ca un potențial centru de securitate, stabilitate și prosperitate, bazat pe trei piloni: (1) securitate și reziliență, (2) creștere economică durabilă și (3) protecția mediului.

Capabilități militare și alianțe strategice

România este un membru activ al NATO și UE. Armata sa are un efectiv de 90.000 de oameni, dintre care 75.000 militari activi. Parteneriatul Strategic cu SUA, alături de apartenența la UE și NATO, reprezintă fundamentul politicii externe a României.

România nu este doar un consumator, ci și un producător de securitate, contribuind constant la misiuni de menținere a păcii. Pe teritoriul său, găzduiește structuri NATO importante, precum și o prezență militară americană la baza Mihail Kogălniceanu (MKAB) și scutul antirachetă de la Deveselu. Există și un plan de a extinde baza MKAB pentru a deveni cea mai mare din Europa.

În ceea ce privește cheltuielile de apărare, România s-a angajat să aloce peste 2% din PIB pentru apărare. Mai mult, în iunie 2025, a semnat Declarația Summitului NATO de la Haga, care prevede un nou angajament de 5% din PIB, din care 3,5% ar trebui cheltuiți anual până în 2035 pentru a atinge țintele de capabilități ale Alianței.

O sursă suplimentară de finanțare vine de la UE, prin noul instrument financiar SAFE (Security Action for Europe), în valoare de 150 de miliarde de euro. În cadrul acestui program, România va primi o alocare de 16,7 miliarde de euro pentru modernizarea armatei și a infrastructurii sale.

Având în vedere apropierea războiului din Ucraina, amenințările rusești, rolul său de lider în inițiativele regionale și capacitățile sale de apărare în creștere, România dorește să găzduiască inițiativa emblematică a strategiei UE: Centrul de Securitate Maritimă la Marea Neagră. Această dorință a fost repetată de președintele Nicușor Dan în timpul vizitei la București a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Atunci președinta Ursula von der Leyen a declarat: „România este un atu major pentru securitatea Europei – ea ne ține în siguranță și în aer, și la Marea Neagră”.

 

Nota redacției – Articolul profesorului Marian Zulean, „Scrutinizing Security in the Black Sea Region: A Closer Look at Bulgaria, Romania”, a fost publicat în revista Southeast Europe in Focus și este tradus cu acordul autorului.

Nu ești singur! Hai în Comunitate

 

Ți se pare că lumea a luat-o razna? Crezi că România a făcut progrese pentru că libertatea, capitalismul și inițiativa privată aduc dezvoltare și ne aduc șanse mai bune tuturor? Ești unde trebuie. Aici este Comunitatea Liberală 1848. Noi credem că suveranismul e o boală socială care poate fi limitată prin Adevăr, prin Rațiune și prin Empatie. E o luptă pentru sufletul României – între optimism și întuneric. Ți-a plăcut ceva citit sau auzit aici? Vrei să ne ajuți să promovăm articolele? Donează!

 

Fii alături de noi și de România noastră bună. 

Nu ești singur! Hai în Comunitate

Ți se pare că lumea a luat-o razna? Crezi că România a făcut progrese pentru că libertatea, capitalismul și inițiativa privată aduc dezvoltare și ne aduc șanse mai bune tuturor? Ești unde trebuie.
Aici este Comunitatea Liberală 1848. Noi credem că suveranismul e o boală socială care poate fi limitată prin Adevăr, prin Rațiune și prin Empatie. E o luptă pentru sufletul României – între optimism și întuneric.
Ți-a plăcut ceva citit sau auzit aici? Vrei să ne ajuți să promovăm articolele? Donează!
Fii alături de noi și de România noastră bună.
Nu fi pufi

Dă un share

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00