Ca antropolog, nu e treaba mea să judec opiniile și comportamentele oamenilor, ci să le consemnez și să le dau o explicație prin prisma unui fenomen cultural (sau a mai multora). Politicienii, în rândul cărora nu mă număr încă, iau poziții, uneori în grabă și pierzând oportunități minunate de a nu spune nimic (mai ales când nu au nimic de spus, ca în multe cazuri). De această dată, fac și eu o excepție și voi ignora această oportunitate, atrăgându-mi probabil simultan antipatia ambelor tabere, un risc permanent când îti asumi responsabilitatea de a nu spune oamenilor ceea ce vor să audă, ci ceea ce probabil trebuie să audă.
“Brăila, orașul natal al antisemitului Nae Ionescu, prin grija autorităților locale, Consiliul Județean și Primărie, s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării Legionare. Muzeu memorial, bust în Piața Poligon, comemorări ca și cum în România nu ar exista o legislație pentru interzicerea simbolurilor și organizațiilor legionare.”
Scrie Institutul Elie Wiesel pe pagina de Facebook, ca reacție la deschiderea unei expoziții la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila, dedicată intelectualului brăilean.
Replica nu s-a lăsat așteptată, biblioteca sustinând, prin vocea managerului Dragoș Adrian Neagu, că ar fi “preluat exclusiv elementul de valoare literar, documentar, artistic sau științific din operele autorilor pe care îi prezentăm sau comemorăm, neimplicând factorul politic, dacă acesta a existat în operele respective”, menționând, printre altele, și că Brăila e un oraș multietnic și multicultural, care a avut la un moment dat 16 sinagogi (pe sistemul „nu sunt rasist, am chiar un prieten negru”). Comunicatul mai face referire la aprecierile Academiei Române, instituție prestigioasă și deloc acaparată de ideologii naționaliste, la adresa lui Nae Ionescu, concretizate prin publicarea, în 2021, a operelor sale în trei volume.
În primul rând, pentru cei care nu au călcat în frumosul oraș în care m-am născut și locuiesc în acest moment, Brăila NU este un loc de cult memorial pentru nimeni, brăilenii având o abordare relativ pragmatică asupra vieții, fanatismele ocolind orașul de la Dunăre și datorită trecutului multicultural menționat mai sus. Nae Ionescu nu este, de altfel, nici simbol, nici organizație legionară (nefăcând parte formal din Garda de Fier), neintrând astfel sub incidența legii respective. Exagerările delegitimează cauza celui care le emite, umbrind și argumentele sale legitime de indignare. Indignarea în sine e și ea o emoție, nu poate ține locul unei strategii de comunicare sau program politic, cum pare să creadă majoritatea candidaților, foști și actuali, la cea mai înaltă funcție în stat.
Expoziția în sine, într-adevăr, așa cum se spune în comunicat, nu e „politizată”, dar tocmai asta e problema. E ca și cum am avea o expoziție de tablouri ale lui Adolf Hitler, fără alte mențiuni, scrie cineva într-un comentariu. Nu aș merge atât de departe încât să îl compar pe Hitler cu Nae Ionescu din mai multe motive: în primul rând, doar unul dintre ei chiar era intelectual, doar unul dintre ei chiar era politician, doar unul dintre ei chiar a omorât oameni etc. Însă, cu siguranță, chirurgia asta istorică, în care se încearcă separarea unor aspecte pozitive ale unor personalități, cum a fost Nae Ionescu, de cele negative, nu doar că nu face bine, ci dăunează grav scopului educațional al demersului expozițional.
Un „eu” mai tânăr, elev al prestigiosului Colegiu Național „Gh. M. Murgoci”, aflat peste drum de bibliotecă și călcând des pragul său, ar fi putut fi expus unei nedisimulate apologie a personajului, promovată de instituțiile locale, iar această ancoră pozitivă ar fi putut duce la expunerea și acceptarea unor idei extremiste. Nae Ionescu, intelectual de seamă, profesor, scriitor, mentor al celei mai de seamă generații produse de cultura română, antisemit, borfaș șarmant de Brăila, prieten și susținător al regelui Carol al II-lea și coautor al distrugerii fragilei democrații interbelice, ideolog al Mișcării Legionare și victimă a dictaturii regale la instaurarea căreia el însuși a contribuit, este o personalitate complexă ale cărei trăsături nu pot și nu trebuie să fie scoase din context.
Nu susțin nici soluția de cultură „cancel” sugerată de Institutul Elie Wiesel, dar orice instituție care promovează astfel de personaje controversate TREBUIE să prezinte TOATE aspectele vieții și activității lor. Altfel, acel „eu” mai tânăr ar fi riscat serios să ajungă ca mulți alți tineri de astăzi, cărora clasa politică, economică sau intelectuală autohtonă nu le oferă niciun proiect axiologic și îi lasă să alunece spre extremism (pentru care tinerii au deja un apetit natural), pentru că nu sunt ajutați să înțeleagă un fapt simplu al vieții: nu există eroi infailibili, oamenii pot fi și excepționali în anumite domenii, și dăunători în altele, pentru că excelența, spre deosebire de mediocritate, rareori e interdisciplinară. Influența lui Nae Ionescu asupra Mișcării Legionare a fost extrem de importantă, mai ales prin normalizarea antisemitismului ca ideologie politică și legitimarea legionarismului prin asocierea cu o figură intelectuală de calibrul său.
Și încă ceva: poate cineva să îmi explice antisemitismul în secolul XXI în România?
Nici dacă aș vrea să îi discriminez pe evrei nu aș putea, că nu prea mai sunt, iar argumentul ăsta că există o cabală evreiască care conduce lumea e la fel de imbecil ca cel de acum 700 de ani, pe care îl menționez în ‘Complexifying Religion’, cum că evreii ar fi vinovați de răspândirea ciumei în Europa, teorie a conspirației care a avut consecințe tragice:
„În multe cazuri, anxietatea a degenerat în isterie de masă, paranoia și genocid împotriva anumitor categorii considerate responsabile pentru ciumă. Masacrele evreilor au devenit tragic de comune, în ciuda condamnării lor stricte de către Papa Clement al VI-lea (…). Multe comunități creștine au ajuns să creadă în teorii absurde ale conspirației, conform cărora evreii provocau în mod intenționat Moartea Neagră prin otrăvirea fântânilor, a aerului sau a surselor de hrană, cu scopul final de a distruge creștinismul.”
O teorie despre originea ciumei, raportată de orășenii Europei vestice, era că evreii ucid copii, usucă sângele, îl macină până obțin o pulbere și îl împrăștie pe câmp dimineața devreme, când este rouă pe pământ, iar în câteva săptămâni începe o epidemie.
Mărturisesc că pot purta discuții calme și, uneori, chiar constructive cu conservatori, suveraniști, progresiști, dar la antisemitisme reacționez destul de neintelectual. Așa că, dragă cititor antisemit (nu știu dacă avem așa ceva aici), mai ales dacă te consideri intelectual și aceste rânduri te jignesc, mă bucur, pentru că asta era și ideea. Ura față de categorii de oameni este cel mai clar semn de incompetență cognitivă, dar, din păcate, prostia nu este singura explicație, și mă simt dator să revin mai antropologic asupra subiectului într-un articol viitor.
Între timp, vă invit să faceți un minunat tur al minunatelor mănăstiri din Neamț și să le vizitați librăriile. Poate, ca și mine, veți fi surprinși să descoperiți, în unele dintre ele, expusă la loc de frunte, opera teologului New Age și fostului candidat la funcția de valet al lui Putin, Călin Georgescu, intitulată Marea Renaștere. Mă tem că am pierdut câteva puncte din IQ doar parcurgând combinația elucubrantă de cuvinte și concepte și îmi imaginez că, dacă TikTok ar fi o carte, tot nu ar reuși să aibă atât de puțin sens.
La fel de puțin sens are și prezența acestei lucrări într-o librărie mănăstirească, alături de alte titluri precum Corneliu Zelea Codreanu, un om al istoriei mari sau Înfruntarea Jidovilor.
Invit cu această ocazie instituțiile cu vocație educațională, inclusiv bibliotecile județene și BOR, să analizeze mai atent modul în care prezintă sau ascund anumite fapte istorice, pentru că uitarea istoriei naște monștri.
