Anul 2024 este prezentat pe toate canalele media ca fiind „super anul democrației”. Este, fără doar și poate, un an excepțional, având în vedere că se vor desfășura peste 80 de alegeri naționale, cu consecințe asupra a 4,2 miliarde de oameni, adică peste 50% din populația globului. Conform unei estimări a Foreign Affairs, cu un ciclu electoral de o asemenea magnitudine, omenirea nu se va mai întâlni până în 2048.
Din acest motiv, există analiști care consideră că rezultatul alegerilor din 2024 va defini evoluția lumii cel puțin în următorul deceniu. O astfel de evaluare nu este lipsită de sens într-un moment în care, la nivel mondial, tensiunile comerciale și geopolitice devin din ce în ce mai amenințătoare și mai complexe.
Iar rezolvarea sau agravarea lor depind de cei care vor conduce marile țări sau alianțe ale lumii. Dar numărul mare de alegeri și numărul celor afectați sunt suficiente pentru a eticheta 2024 ca fiind „super anul democrației”?
Dacă enumerăm numele celor mai mari țări implicate India, SUA și Rusia, cărora le alăturam UE, putem concluziona ca diversitate modelelor politice existente merita nuanțări precum și etichetări mai prudente. Și pe buna dreptate.
Institutul V-Dem este un institut de cercetare independent care funcționează pe lângă departamentul de Științe politice al Universității Gothenburg din Suedia. El este renumit, printre altele, pentru raportul anual pe care îl produce și care, plecând de la o imensă baze de date și un număr impresionant de colaboratori externi, analizează evoluția standardelor democratice pe multiple criterii în peste 170 de tari.
Ultimul său raport este cel din 2023 realizat pe baza informațiilor culese în anul 2022, iar concluziile sale sunt îngrijorătoare. Regimurile autocratice sunt în ascensiune marcantă la nivel mondial.
Împărțind modelele politice în:
- a) autocrații închise (principiile democratice nu sunt respectate),
- b) autocrații electorale (principiile democratice sunt mimate și/sau îndeplinite într-o mică măsură)
- c) democrații electorale (principiile democratice sunt îndeplinite parțial, dar, în general, satisfăcător)
- d) democrații liberale (toate principiile democratice sunt îndeplinite) raportul concluzionează ca nivelul democrației la nivel mondial este într-un regres major.
În 2012, 46% din populația globului trăia în autocrații, pentru ca în 2022 procentul să crească la 72%. Mai mult, pentru prima dată în mai mult de două decenii, lumea are mai multe regimuri autocrate închise (28% din populație) decât democrații liberale (13% din populație).
Balanța puterii economice este și ea într-o schimbare profundă.
Așa cum graficul alăturat produs de V-Dem o arată, 46% din PIB-ul global este realizat în țări autocrate, în timp ce ponderea comerțului între țările democratice a scăzut de la 74% din comerțul mondial în 1998 la 47% în 2022.
Este o tendință care arată țările autocratice depinzând comercial din ce în ce mai puțin de țările democratice, în timp ce dependența țărilor democratice de cele autocratice s-a dublat în ultimii 30 de ani.
Astfel de evoluții sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât războiul din Ucraina ne-a arătat tentația regimurilor autocrate de a folosi resursele ca mijloc de presiune politică.
Calitatea alegerilor s-a înrăutățit în 30 de țări, cenzura presei în 47 de țări, represiunea organizațiilor societății civile s-a intensificat în 37 de tari. Grecia este nominalizata ca fiind una dintre țările cu cel mai important regres democratic.
Ungaria, Turcia și Serbia, și ele în proximitatea României, sunt considerate a fi autocrații electorale. În acest context, o suprapunere a Indicelui Democrației Liberale calculat de V-Dem peste cele peste 80 de tari în care urmează să se desfășoare alegeri în „super anul democrației” ne aduce brusc cu picioarele pe pământ.
Doar 38% din populația chemată la urne trăiește în țări democratice, în timp ce 62% trăiește în țări cu regim autocratic.
În aceste condiții, o întrebare merită pusă: mai poate fi considerat 2024 ca super-anul democrației?
Vestea bună este că, în fața valului autocratizării, exista și țări care au reușit să facă o întoarcere de 180 de grade, revenind la regimuri democratice. Țările europene nominalizate în acest sens sunt Moldova, Macedonia de Nord și Slovenia.
Institutul V-Dem remarca ca revenirea la regimuri democratice nu este un proces ușor, el fiind cu atât mai dificil de demarat și finalizat cu cât formele de autocrație sunt mai consolidate și mai extreme.
Conform V-Dem evoluțiile care au dus la reversarea autocratizării în țările analizate au fost:
- a) mobilizarea în masă a populației împotriva celor aflați la putere
- b) opoziția sistemului judiciar la deciziile executive abuzive
- c) opoziția politică unită sprijinită de societatea civilă
- d) alternanța la putere adusă de alegerile cu miză
- e) sprijinul și protecția instituțiilor internaționale
Aș remarca însă că, spre deosebire de perioada analizată, în prezent, riscul major este ca, atenți atât de mult la pericolele aduse de dușmanii din exterior, reali sau imaginari, votanții au șanse mari să-i ignore sau să-i subestimeze pe dușmanii democrației din interior.
Până la urmă, mulți autocrați au apărut în urma unor procese democratice pe care au avut apoi grija să le pervertească în folosul propriu sau sa le demoleze. Indiferent de țară, regimurile democratice pot supraviețui doar cu condiția de a fi în permanență apărate, cultivate și consolidate.
Ilustrație – Harta populismului în Europa după alegerile pentru Parlamentul European (Unheard)
Articol republicat cu acordul autorului de pe blogul https://www.raducraciun.ro
