Imediat după publicarea rezultatelor așteptate cu sufletul la gură din Republica Moldova de la referendumul pentru aderarea lor la Uniunea Europeană, a apărut un val de supărare în rândul românilor și cu judecăți radicale la adresa celor care au votat NU la referendum.
„Cum se poate domle’ să voteze NU când primesc fonduri de la UE? Cum se poate să fie așa un rezultat la limită?” Sunt reacțiile pe care le-am întâlnit la evenimentele de discuții cu cetățenii în stradă și pe care le găsim într-o formă sau alta și pe rețelele de socializare.
Probabil că atunci când emitem astfel de judecăți la adresa moldovenilor de peste Prut plecăm de la premisa că toți cetățenii cunosc ce înseamnă UE, care sunt valorile europene și care sunt avantajele, inclusiv cele economice de a fi o țară membră UE.
Să nu uităm că tot ce înseamnă instituții europene, valori și impact economic trebuie tradus în viața de zi cu zi a oamenilor dacă avem pretenția de la alții să le înțeleagă pe deplin beneficiul. Altfel, rămân doar o serie de construcții verbale, devenite șablon și care nu transmit nimic, nici măcar o emoție. Iar asta s-a văzut bine în rezultatul de la referendum.
Surprinzătoare a fost poziționarea lui A. Stoianoglo, principalul opozant al Maiei Sandu, care a boicotat referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deși fiicele lui frecventează instituțiile europene pentru studii și locuri de muncă încă din 2014 iar el a menționat că are dublă cetățenie, fiind și cetățean al României „din necesitatea accesului la piața muncii, motive familiale sau la alte beneficii sociale și economice”, conform relatărilor Mediafax.
Pe măsură ce referendumul și alegerile se apropiau, războiul ascuns între guvernul de la Chișinău și propaganda rusă cu dezinformarea a fost unul greu de dus.
Acest fapt a condus la o scădere drastică de resurse din partea guvernului pentru a putea promova informarea corectă și a face o campanie serioasă asupra referendumului în toate raioanele țării. Din exterior s-a văzut ca și cum votul din interiorul Republicii Moldova a fost neglijat, guvernarea de la Chișinău preocupându-se foarte mult pentru a atrage votul diasporei.
În contextul dat, nu putem vorbi de neglijență ci de o luptă, poate mai grea decât râzboiul din Transnistria, pentru a apăra drumul european. Așa a fost validat referendumul și scris, la limită, începutul poveștii de succes al Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană.
Întorcându-ne acum la situația reală din România, conform celui mai recent studiu sociologic realizat de ISCOP în mai 2024, doar 47.6% dintre români consideră că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje față de 49.6% dintre români care consideră fie că aderarea la UE nu a adus nici avantaje nici dezavantaje, fie optează mai mult pentru dezavantaje.
Iar 2.8% nu știu să răspundă la această întrebare. Având în vedere aceste rezultate, tare cred că dacă la noi s-ar organiza un referendum precum în Republica Moldova, tot pe muchie ar fi rezultatul pro-european și la noi.
Mai mult decât atât, dacă analizăm votul dat de românii din diaspora la alegerile europarlamentare din 09 iunie 2024, constatăm că 28,18% au votat cu partide pro-ruse, clar eurosceptice (14,65% AUR și 13,53% SOS România)
Site-ul AEP cu rezultatele din Străinătate la alegerile europarlamentare din 09 iunie 2024.
Așadar, mai multă moderație în judecarea vecinilor noștri moldoveni, în blamarea lor pentru votul de NU dat la referendum și să ne bucurăm pentru victoria obținută spre parcursul lor european.
Este scris acum începutul poveștii de succes al Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană.
