Războiul Civil Rus din 1917–1922 are consecințe devastatoare asupra dezvoltării URSS și modelează decisiv traiectoria economică a Rusiei timp de decenii. Imperiul Rus era, oricum, o țară sălbatică și înapoiată. Războiul civil aduce Rusia la canibalism – vezi foametea din 1921 etc. –, nivel de trai medieval, depopulare și dezagregare socială totală. URSS intră în anii 1920–1930 cu o economie răvășită, fără infrastructură, cu orașe și sate distruse și cu o populație zombificată de violență, foamete și represiune. Mordor.
În loc să pornească o reconstrucție bazată pe bun simț și repere umane, puterea sovietică generalizează pe plan intern Gulagul ca model economic de dezvoltare prin exterminare. Pe plan extern își canalizează energiile și resursele către subversiunea Occidentului. Nimic nou, subversiunea era deja un instrument strategic în epoca țaristă. Sovieticii o duc la rang de politică de stat. Kremlinul investește acum masiv în infiltrați în partide, sindicate, universități, presă și guverne occidentale, orchestrează campanii de propagandă și dezinformare, creează rețele de spioni și „ilegali“ și folosește Cominternul ca pe o armă de export al haosului. Scopul: slăbirea Occidentului din interior, alimentarea crizei permanente, a neîncrederii și fricii. Rusia este Mordor. Nefiind în stare să-și rezolve dezastrul intern, ea vrea să-l întindă peste toată planeta.
Rușii lucrează și în Spania (le fură și lor aurul), și în Franța, și în Germania, și în SUA. Și în Polonia, și la noi, și cam peste tot. Sînt principalul nostru inamic extern. Rezultatul în România este venirea la putere din 1945-47 a bestiilor din subteranele societății. Alții au avut mai mult sau mai puțin noroc. Noi am devenit colonie sovietică pînă în 1990-91, o colonie locuită de omul nou. Lucrarea asta produce rezultate și azi: oamenii noi au ieșit iar din subterane și se închină la Mordor.
Domnule, rușii sînt cei mai tari dacă au reușit să-și pună omul lor la Casa Albă! Cumva da, în toate celelalte feluri nu. Societățile deschise sînt vulnerabile, societățile închise sînt greu de penetrat. Primele au reguli, limite, nu au ca politică de stat asasinatul în timp de pace pe teritoriul adversarului geopolitic, de exemplu. Sau propaganda bazată pe falsuri perverse. Lupta e inegală, iar rușii o duc cu arme perfecționate de mai bine de un secol. La lucrarea asta ei muncesc încă de la sfîrșitul WW2.
WW2 începe cu Rusia aliată a Germaniei naziste și pe picior de război cu Anglia și Franța. După ce aliatul german îi atacă și ajunge pînă la Moscova, rușii sînt ținuți pe armament, materiale și mîncare de americani. S-au făcut prostii mari și pe vremea aia: grăbiți să termine războiul în orice condiții, SUA trimit în URSS cantități colosale de orice, suficient cît să-și echipeze Stalin o mega-armată cu care mai are puțin și ajunge la Paris. După 1945, URSS nu se mulțumește cu controlul lagărului socialist. Continuă să infiltreze și să submineze Occidentul, dar acoperă și tot ceea ce înseamnă nou-inventata Lume a Treia. Din primele zile ale Războiului Rece, sovieticii reușesc să fure tehnologia nucleară – rețelele Fuchs, Rosenberg, Philby. Armatele de influență în Occident sunt sindicatele radicalizate, partidele comuniste, filierele de spionaj la vârf, de la Paris la Washington, intelectualitatea trendy.
Apar mișcările „de nealiniere“, India, Egipt, Iugoslavia, Cuba, de fapt platforme de joc dublu unde KGB-ul și GRU-ul se ocupă de exportul revoluției și de deturnarea resurselor Vestului spre dictatori locali „prieteni“.
Tiermondiștii sunt paravane pentru rețelele de propagandă sovietică și de penetrare a elitelor. În Europa de Vest, URSS bagă bani și oameni în grevele minerilor din Anglia, în radicalizarea universităților franceze, apoi americane, umple cu agenți mișcările de avangardă artistică și literară – cazul Elsa Triolet-Aragon –, transformă în piure creierii intelectualilor și artiștilor nebăgați în seamă la ei acasă, împinge la extrem flower power-ul, „luptele pentru pace“, mișcările antiatomice, eco. Îi învață pe intelectualii vestici cum să lupte acasă cu capitalismul putred în timp ce aplaudă genocidul pe care îl fac Khmerii Roșii (Chomsky). KGB-ul și sateliții săi sînt în simbioză cu terorismul arab: kilerii palestinieni, sirieni, irakieni, egipteni lucrează pe contract pentru Moscova, în timp ce Occidentul organizează dezbateri de idei între tovarăși de drum, idioți utili, spioni și agenți de influență.
Rezultatul? Un Occident nevrotic, agitat, polarizat, bântuit de paranoia, crize și confuzie, în timp ce URSS rămâne același Mordor capabil să producă doar bestialitate și teroare, pe care vrea să le exporte pe tot pămîntul. Tăria cîtorva lideri ai lumii libere și mai ales legile economiei vor trage pînă la urmă pe linia de triaj ambițiile rușilor, timp de cîțiva ani. Lucrarea lor continuă să lucreze de la sine în timpul ăsta, de prin 1990 pînă la al doilea mandat al lui Elțin.
