Schimbarea, în acest moment, a guvernului, vine cu un price tag de câteva zeci de miliarde de euro care ne vor lipsi din veniturile pentru investiții și care vor atârna nasol la deficitul bugetar.
Acel deficit pe care trebuie să-l reducem de la 9,3% la 7% și pentru care n-am luat nicio măsură concretă de a-l reduce până acum pentru că alegeri prezidențiale.
Singura variantă să-l ducem la 7% e să luăm în ultimele șase luni ale anului măsurile dure pe care trebuia să le fi luat deja de la începutul anului. Deci un fel de măsuri de reducere a cheltuielilor pe steroizi.
Odată cu demisia din funcția de premier, Marcel Ciolacu va reuși performanța de a nu fi adus niciun eurocent din PNRR câștigat pe munca guvernului său. Pe jaloane făcute, evaluate și aprobate de Comisia Europeană în timpul mandatului său.
Vorbim aici de bani care să fi intrat în țară. Real cash. Avem o Cerere de Plată, numărul 3, aprobată parțial, adică înjumătățită, dar banii, restul de 1,3 miliarde de euro, nu au fost încă plătiți, mai este nevoie de niște aprobări suplimentare de la Bruxelles.
Fix zilele acestea, la Bruxelles, era așteptată o delegație a guvernului României în frunte cu ministrul Boloș care să renegocieze cu Comisia Europeană PNRR-ul României, să mai taie din investițiile pe care nu mai aveau șanse să le termine la timp și să mai salveze, teoretic, din ce se mai putea salva. Acum, cu demisia guvernului, s-a cam dus pe apa sâmbetei și negocierea asta. Bună, rea, e irelevant acum, dar vă puteți face o idee mai clară din analiza colegului nostru Marius Vasiliu publicată pe comunitatealiberală.ro.
Până să ajungă să-și pună semnătura pe document, Boloș nu va mai fi ministru plin.
Deci trebuie reluată negocierea sau prelungită până când avem un guvern plin, care să-și asume ce a lăsat guvernul Ciolacu scris acolo. Și e o procedură birocratică complexă, așa cum e la Comisia Europeană. Procedură care durează, dar care se asigură că lucrurile se fac cum trebuie.
Probabil nu vom mai lua nici anul acesta vreun ban din PNRR, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Și fix acum, BNR are nevoie de bani lichizi, euro, pentru a menține cursul leu/euro care stă să explodeze. Un posibil dezastru pentru economiile românilor, importuri etc. BNR a cheltuit marți 2 miliarde de euro pentru a ține stabil cursul stabil leului în jurul ratei de schimb de 5. Între timp, la casele de curs valutar, euro se apropie de 5,3 lei.
La finalul anului 2024, din cele 9,4 miliarde încasate doar puțin peste 4 fuseseră efectiv cheltuite pentru plățile investițiilor din PNRR. Probabil o serie de plăți au fost amânate pentru 2025 tocmai pentru a mai masca din deficitul real.
Premierul Ciolacu spune anul trecut că în 2025 vor intra 10 miliarde de euro în țară, bani pe care i-a și prevăzut în buget. Acești bani ne vor lipsi de fapt anul ăsta, o gaură în plus la groapa deficitului bugetar și ala destul de adâncă.
PNRR se încheie anul viitor și noi am încasat puțin peste 9 miliarde din cele 28,5 pe care le aveam la dispoziție. Inclusiv aici cele 4 miliarde din prefinanțare, primiți în 2021, când s-a aprobat PNRR-ul României. Evaluat cu notă maximă de către Comisia Europeană, la fel ca Germania și alte țări cu care ne place să putem să ne comparăm. Era un plan bun, implementarea ne-a încurcat, și mai ales reformele alea neplăcute pentru vechii politicieni.
Mai avem puțin peste un an să luăm și restul de 19 miliarde. Experiența de până acum cu implementarea PNRR de către administrația românească ne spune că este practic imposibil.
Problema oricărui guvern vine este că investiții de zeci de miliarde au fost deja demarate, autostrăzi, construcția de locuințe, renovare spitale, școli etc. Și acestea vor trebui plătite. Dacă nu luăm și banii europeni gratis pentru ele, vă las pe voi să ghiciți de unde vor trebui plătiți drumarii, de exemplu.
O să ne ia vertijul de la atâta stabilitate câtă am avut ăștia ultimii ani.
