S-a publicat aseară, noaptea ca hoții, proiectul bugetului pe 2025. Nu s-a schimbat nimic față de anii anteriori cu PSD și PNL la butoane. Același bla-bla, vom face, vom drege.
Am anticipat și am avertizat că așa se va întâmpla în articolele de pe Comunitatea Liberală 1848.
O analiză corectă și completă nu poate evita comparația cu situațiile anterioare, cu atât mai mult cu cât avem practic aceeași decidenți.
Factual
În 2023:
- deficitul bugetar a fost aprobat la 4,4%. La final de an a fost declarat 5,9%. În realitate a fost de 6,5%, după cum a stabilit CE.
- creșterea economică a fost prognozată la 2,8%, în realitate a fost de doar 2,1%
- cheltuielile cu salariile bugetarilor erau prezentate ca scăzând ca pondere în PIB, în schimb creșteau în cifre absolute, au fost și ele mai mari la finalul anului: peste 131 miliarde lei față de aprobat buget 127 miliarde lei.
- cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 77 mld și jumătate de lei deși fuseseră aprobate în legea bugetului 74 miliarde de lei.
- și cheltuielile cu dobânzile au fost de aproape 32 mld lei, mai mari decât fusese aprobat la începutul anului – 29 miliarde de lei.
Și în 2024:
- deficitul bugetar a fost aprobat la 5%, adică 86,6 miliarde de lei. În cel mai pesimist scenariu, toți specialiștii estimau o lipsă de aprox. 41 miliarde adică aprox. 7,2% din PIB. Coaliția PSD-PNL a reușit să depășească toate așteptările – un deficit declarat de 8,65%, însemnând 152 miliarde de lei. Probabil că la fel ca și anul trecut, după verificările CE, deficitul va ajunge la peste 9% din PIB.
- creșterea economică a fost prognozată la 3,4%, în realitate a fost de doar 1%.
- cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost aprobate la peste 146 miliarde de lei. La final de an au ajuns la 164 miliarde și jumătate de lei, în creștere cu 24% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,3% din PIB, cu 1,0 puncte procentuale mai mari față de anul precedent,
- cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 93 mld lei (în creștere cu 21,4% comparativ cu anul precedent), deși fuseseră aprobate în legea bugetului la 81 miliarde de lei.
- și cheltuielile cu dobânzile au fost de 36 mld lei, au fost mai mari decât fusese aprobat la începutul anului – 34 miliarde de lei.
În ce măsură poate fi credibil așadar ce ni se prezintă pentru 2025?
- Deficit bugetar de 7,04%
- Creștere economică de 2,5% (prognozată prin octombrie)
În condițiile în care
- cheltuielile de personal, cresc față de anul trecut la peste 169 miliarde, cu 5 miliarde mai mult decât în 2024, în condițiile în care prin OUG trenuleț chipurile au fost înghețate salariile la nivelul din decembrie 2024
- cheltuielile cu bunuri și servicii cresc și ele cu 1 miliard de lei, de la 93 miliarde și jumătate în 2024, la aproape 95 miliarde lei.
- dobânzile de la 36 miliarde lei, cresc de asemenea cu 5,5 miliarde lei, la aproape 42 miliarde.
Este sper, destul de evident, pe cifre, că nu se fac reformele cerute de USR și necesare pentru o echilibrare bugetară reală, nu măsluită și împotriva oamenilor prin creșteri de taxe și tăieri de sprijin, ci una care să aibă ca obiectiv reducerea cheltuielilor statutului, a risipei, a dezmățului sinecuristic. Toate anunțurile cu reorganizări, cu chibzuială, sunt fumigene.
Iată și câte ceva din bla-bla-ul ce se promite pentru 2025, fără acoperire – îi zice SINTEZA OBIECTIVELOR:
Asigurarea unui ritm anual de investiții publice susținut pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență cel mai mare pachet de stimulare din resursele europene alocate României precum și implementarea proiectelor de investiții într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;
Ba chiar anunță această coaliție PSD-PNL că “în anul 2025 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox. 149,7 miliarde lei, reprezentând 7,8% în PIB” , care reprezintă cea mai mare pondere a investițiilor în PIB. Și că „Investițiile sunt susținute din Mecanismul de Redresare și Reziliență (…)”;
Formularea corectă ar fi trebuit să fie „Investițiile sunt susținute pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență” pentru că banii vor veni din împrumuturi făcute pentru bugetul de stat.
Am avertizat că riscăm ca 2025 să fie al doilea an consecutiv în care România nu primește niciun cent din PNRR. Iar din ce s-a primit până acum, mai sunt bani foarte puțini (2,5 miliarde de euro), care acoperă o foarte mică parte din cele 47 miliarde de lei (9,44 miliarde de euro) prevăzute pentru plata facturilor din acest an.
Asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin creșterea veniturilor curente ale bugetului general consolidat ca urmare a implementării jaloanelor din PNRR, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea, pentru a crea premisa unei creșteri economice sănătoase și durabile; Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil;
Pe acum o lună în urmă, pe 30 decembrie acest Guvern aproba OUG trenuleț prin care creștea și aducea taxe și impozite, cu intrare în vigoare peste noapte și fără vreo consultare prealabilă. Cum să ai tupeul să folosești acest cuvânt? Nu mai vorbim despre probabilele creșteri/noi taxe imediat după alegeri pentru că măsurile de până acum nu sunt suficiente pentru deficitul de 7%.
Măsuri pentru consolidarea finanțelor publice, prin finanțarea unor reforme în domeniul muncii și salarizării, al pensiilor, măsuri active pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice, disciplina operatorilor economici, dirijarea țintită a alocărilor bugetare către priorități bine definite, îmbunătățirea programării bugetare.
Cum să invoci legea salarizării când, conform celor negociate cu CE în decembrie, și dacă se adoptă în acest an, nu va fi pusă în aplicare decât peste 2-3 ani? Ca să nu mai zic că dacă nu se amâna, însemna alte noi creșteri salariale.
Sau ce tupeu să ai ca să mai invoci măsurile în domeniul pensiilor în condițiile în care reforma pensiilor speciale e aruncată în aer de CCR în decembrie?
Și peste toate astea s-o ții langa că nu crești sau vii cu alte taxe!
My 2 cents:
În ciuda angajamentelor anunțate pe toate căile și canalele, vom avea și alte creșteri de taxe decât cele deja prinse în OUG „trenuleț”. Părerea mea că o să fie și TVA; dacă nu TVA, atunci vor fi mult mai multe că să poată echivala.
Dar asta se va întâmpla după alegeri.
Doar așa va putea totuși fi atinsă ținta de deficit de 7%.
Asta dacă nu vor încerca iarăși smecherii pentru alte păsuiri în contul unor negocieri politice, că geopolitică, că extremiști, că… dracu-lacu.
Sursa foto: Facebook (Marcel Ciolacu)