Începusem acest text în ideea de a explica ce s-a întâmplat la negocierile pentru formarea programului de guvernare astfel încât să înțeleagă toată lumea cum s-au purtat discuțiile, dincolo de declarațiile politice.
Anunțul de acum câteva minute al lui Marcel Ciolacu care anunță că PSD nu mai vrea să guverneze nu face altceva decât să confirme ceea ce noi tot încercăm să arătăm de ceva vreme – situația este foarte gravă, iar PSD încearcă s-o ușchească acum când n-a reușit să-i păcălească pe români anume să-i atragă și pe USR într-o guvernare care trebuia să continuie furatul, dar având și acoperirea useriștilor.
Intențiile au fost edificatoare încă din prima zi a negocierilor pentru programul de guvernare : USR e cu ei sau e împotriva lor.
Pentru ei USR la guvernare însemna sinecuri în minus, stricarea feng shui-ului operațional al firmelor de partid conectate la bugetul de stat, la banii noștri. Totul a fost de formă.
După ușoara degringoladă de după prezidențiale, odată cu resetarea neconstituțională a alegerilor, lucrurile s-au reașezat în normalitatea de dinainte de georgescu. Declarațiile reformiste au rămas doar zgomot de fond, sunet alb în așteptarea uitării în timpul care curge până la noile alegeri care nu se știe când vor fi organizate. La PSD s-a revenit și cu demisia – Ciolacu a cedat rugăminților de a se reîntoarce în fruntea PSD. Planurile revoluționare reformiste au rămas pentru altă dată.
Am intrat la negocieri cu un plan de măsuri care să răspundă mesajului electoratului. Dincolo de tik-tok, nemulțumirile sunt reale, problemele sunt reale, rezolvarea lor nu mai poate fi amânată. Speranța că valul supărării va trece e dispreț. Pe masa negocierilor au fost puse:
- reducerea numărului de ministere la 12,
- desființarea de agenții și institute,
- reforma administrativă (comasarea localităților mici pentru asigurarea autonomiei financiare),
- privatizarea companiilor de stat aflate în pierdere,
- anularea ajutoarelor de stat prin tot felul de programe și reducerea taxării
- reforma administrației publice
- reforme în justiție și servicii – control civil demitere șefi servicii, reforma CCR (numiri, revocări, competențe)
- parlament unicameral, 300 de parlamentari și vot în două tururi,
- referendum “Fără penali”
Setarea stabilită de PSD a fost la modul comasăm două ministere (erau deja stabilite – Energie cu Economie și Familie cu Muncă; cum a mai fost în 2020), nu dăm afară pe nimeni, facem strategii și analize de impact mai întâi (adică până la prezidențiale) și mai vedem după; pentru că “n-o să ne mai voteze nimeni”; a, și nu discutăm de servicii.
Practic la modul caragialesc: „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
Al doilea set-up, după ce s-au stabilit grupurile de lucru a fost a fost că se discută mai întâi propunerile în grupurile specifice și la urmă bugetul. Ne-am opus acestui mod de lucru total aiurea – nu poți să discuți măsuri fără să știi pe ce bani ne bazăm.
Mai ales că din informațiile pe care le obținuserăm din diverse analize a ceea ce era deja public, stăm nu prost, nu foarte prost, ci extrem de grav. Asta rezultă din deficitul prognozat pentru finalul acestui an care este de 8,6% – 156 miliarde de lei (peste 50 miliarde de euro) din care 37 miliarde de lei sunt aferente dobânzilor la împrumuturile făcute până acum. Până la finalul anului este posibil să sară chiar de de 9%, pentru că măsurile de reducere de cheltuieli din septembrie și până acum nu sunt decât amânări și rostogoliri de datorii pentru 2025.
Evident că nu putem lua de bune estimările lui Ciolacu cu privire la buget pentru că:
*tot ei sunt cei care s-au angajat în bugetul aprobat pentru 2024 la un deficit de 5% (aprox 86 miliarde de lei).
*și tot ei au mai mințit încă o dată în septembrie la rectificare când au anunțat un nou deficit de 6,9%.
Nici la venituri/creștere economică lucrurile nu stau diferit: estimarea de creștere economică a fost de 3,4% la aprobarea bugetului, în realitate ea va fi însă de aprox.1,4%.
La aceste cheltuieli din 2024 care însumează aprox 156 miliarde de lei, se mai adaugă în 2025, aprox. 84 miliarde de lei:
- 30 miliarde lei recalcularea pensiilor – anualizare și recalculare
- 4,4 miliarde lei recalcularea pensiilor militare
- 1,5 miliarde lei pentru alocații
- 5 miliarde lei drepturi salariale magistrați obținute prin decizii judecătorești
- 15 miliarde de lei angajamente achiziții militare
- 10 miliarde de lei alte cheltuieli rostogolite din ultimul trimestru 2024
- un minus de 15 miliarde lei din eliminarea de către CCR a suprataxei pe energie (și încă aprox 30 miliarde lei care trebuie returnate, dar care vor fi eșalonate)
TOTAL ESTIMAT DEFICIT 2025 – 240 miliarde de lei – aprox 50 miliarde de euro!
Chestiunea asta, explicată pe înțelesul următor e ca o discuție în familie cu privire la ce facem anul următor – avem prestabilite practic niște cheltuieli obligatorii și necesități – chirii, rate, utilități, taxe, hrană, îmbrăcăminte, rechizite etc; la care ne gândim să mai punem dorințele – vacanță, gadgeturi, alte dorințe funcție de fiecare. Ei bine, de la listă de vise, la posibilități e cale lungă. Nu poți să speri că le faci pe toate dacă nu ai bani pentru ele. Sau dacă nu poți face rost de bani ori dacă nu-ți permiți costurile de rambursare în caz că te gândești la alternativa împrumutului.
La fel e și cu bugetul, doar că e vorba aici de finanțele întregii țări nu doar a unei familii. Iar împrumutul e deficitul bugetar, adică ce poți lua de la o bancă, ca să poți să acoperi cheltuieli peste salarii sau pensiile dintr-o familie. Un deficit sustenabil e ca un împrumut pe care-l poți rambursa fără să te oblige la a tăia din cele necesare. Sau mai rău, să ajungi să trebuiască să vinzi din casă sau chiar casa.
Am rămas sperat că negocierile vor schimba acest set-up.
Am cerut deci să primim datele financiare – execuția bugetară estimată pentru finalul anului, analiza și estimarea veniturilor și a cheltuielilor pentru anul viitor și draftul de buget.
Trebuie subliniat în acest sens că cererile au fost cât se poate de legitime, neputând fi vorba despre vreo exagerare date fiind:
- proiectul de buget trebuia trimis în Parlament conform legii, încă din 15 octombrie.
- cu o săptămână înainte a fost discutată în guvern, la secret, o notă privind riscurile de finanțare pentru anul următor
- iar cu alte două săptămâni înainte, în ședința de guvern, Ciolacu anunța că se lucrează la bugetul pentru 2025.
Ce mai trebuie știut este că nici cei de la PSD din grupul de lucru părea că nu aveau habar de datele pe care le cerusem noi.
Primul pretext invocat a fost acela că trebuie să așteptăm să se întoarcă Boloș de la Bruxelles unde era plecat să obțină aprobarea Planului fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3%, în cadrul procedurii de deficit excesiv deschisă României înainte de pandemie.
N-a venit venit Boloș, n-a trimis nici bugetul nici vreo altă analiză dintre cele cerute. Iar reprezentanții Ministerului de Finanțe au avut un mandat limitat – au prezentat doar liniile mari agreate de Comisia Europeană. Practic au fost o serie de asumări publice – de reduceri de cheltuieli de personal, de cheltuieli de bunuri și servicii, plus creșteri de taxe.
Pe lângă acestea au fost și asumări nepublice – cum ar fi de exemplu amânarea intrării în vigoare legii salarizării unitare până la momentul în care deficitul bugetar va ajunge la 5%.
Planul fiscal aprobat de CE nu cuprinde însă și măsurile concrete de punere în aplicare a acestor măsuri – tocmai de aceea am reluat solicitarea de a primi datele bugetare.
A venit Boloș cu un carnețel a doua zi la liderii partidelor din care a citit niște cifre, din care rezulta că e rău, că nu sunt bani.
Într-un final s-au întâlnit alaltăieri la Guvern și au concluzionat pe un program de guvernare.
Mai jos aveți o analiză comparativă a măsurilor propuse sub coordonarea PSD vs realitate.
| Reforma statului | |
| Reforma administrației centrale | |
| MĂSURI | Realitatea |
|
În realitate nu este vorba despre o reducere care să se simtă; nu sunt desființate structuri, restructurate posturi în afara celor 3-4 aferente personalului suport de cinducere din compartimentele juridic, HR, administrativ etc.
Și mai mult decât atât, nu se pune problema desființărilor ci doar a comasărilor. Din discuțiile pe care le-am avut în cadrul negocierilor planul lor este de fapt să nu facă nimic până la alegeri – doar să mimeze preocuparea prin facă strategii și analize care cel mai probabil vor rămâne pe hârtie. |
|
Iarăși, se propun doar comasări, nu desființări, reduceri de posturi și cheltuieli.
Ca detaliu, în cadrul negocierilor fusese agreată și crearea unor structuri suport (HR, juridic, economic, administrativ etc) unice pentru aceste deconcentrate. |
|
Nu a fost luată în discuție și reducerea și limitarea la 2 a numărului de înalți funcționari publici – un secretar general și cel mult un secretar general adjunct, nu 4 cum se regăsesc în organigrama MIPE de exemplu, umflată de Boloș. |
|
Aceasta este o măsură anunțată de fiecare guvernare, în realitate nepusă în aplicare niciodată.
Ca detaliu, eficiența companiilor de stat este parte a reformelor privind guvernanța corporativă, deci un audit astfel cum este promis în program este inaplicabil și inoportun. Cu privire la autoritățile centrale, analiza eficienței poate fi pornită pe baza rapoartelor de audit ale Curții de Conturi. |
|
În primul rând se merge către extrema opusă centralizării. Modelul european de succes este cel regional. România a făcut pași importanți până acum în sensul regionalizării de facto, iar propunerea USR cu privire la reforma administrativ-teritorială care conform analizelor conferă avantaje inclusiv de natura reducerii birocrației și a cheltuielilor, este tocmai comasarea județelor pe structura actualelor regiuni de dezvoltare statistice, fără a fi necesară modificarea Constituției.
O anulare a regionalizării ar însemna să fie anulate toate progresele făcute până acum. |
|
Nu este precizat care va fi valoarea acestui program, pe ce durată se va întinde. |
O reformă a statului ar fi trebuit să cuprindă măsuri prin care să fie corectate problemele de la alegerile prezidențiale
|
|
| Debirocratizare, simplificare, dereglementare | |
| MĂSURI | POZIȚIE USR |
|
La fel ca și în cazul comasărilor în administrația centrală, planul lor este de fapt să nu facă nimic până la alegeri – doar să mimeze preocuparea prin facă strategii și analize care cel mai probabil vor rămâne pe hârtie.
Nu este prezentat un termen asumat, o reducere de personal și de cheltuieli. |
|
Un angajament fără fond.
Care sunt măsurile concrete? În ce termen urmează să fie implementate? |
|
Este vorba de fapt despre o reformă asumată în PNRR – CLOUD-ul guvernamental – aflat în întârziere.
Nici pentru această măsură nu este asumat un termen. |
|
Măsură ca să dea bine la număr și arată (ne)seriozitatea angajamentelor acestei coaliții – este vorba despre o prevedere în vigoare deja din 4 ianuarie 2023, aprobată prin Legea 9/2023!
Articolul 2^1 (1) Se interzice instituțiilor publice, organelor de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și persoanelor juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluționării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către alte instituții publice, organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și persoane juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. |
| Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale | |
| MĂSURI | POZIȚIE USR |
|
Un angajament fără fond.
Care sunt măsurile concrete? În ce termen urmează să fie implementate? |
|
O nouă măsură care nu arată vreun angajament ferm – în primul rând pentru că aceste active, fiiind în paragină, ar trebui să fie deja în evidențele instituțiilor centrale și nu să fie realizate identificări de acum înainte.
Nu avem un număr, dar nici nu este stabilit un termen limită pentru aceste acțiuni – identificare și transferare. |
|
Alt angajament fără fond.
Care sunt măsurile concrete? În ce termen urmează să fie implementate? |
|
Aceste măsuri reflectă măsura jafului din banii contribuabililor.
Angajament necredibil, măsura neavând propuse tipurile de investiții, criteriile sau termenul de adoptare pentru acestea. |
| Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici | |
| MĂSURI | POZIȚIE USR |
|
Propunere fără fond. Nu sunt precizate măsurile concrete, nivelul prevăzut pentru reducere sau termenele de implementare, nici pentru analiză nici pentru măsurile în sine.
Același plan să nu facă nimic până la alegeri – doar să mimeze preocuparea prin facă strategii și analize care cel mai probabil vor rămâne pe hârtie. |
|
Propunere fără fond. Nu sunt precizate nivelul prevăzut pentru reducere sau termenele de implementare pentru măsurile angajate.
În 2024 a existat de asemenea un angajament al lui Ciolacu de reducere a cheltuielilor de bunuri și servicii. Această reducere a însemnat pînă la 30.09 (execuție site MFP) o creștere de cel puțin 5 ori a sumei alocate la începutul anului – 66 miliarde față de 13 alocați prin legea bugetului. |
|
Angajament necredibil, măsura neavând propuse tipurile de investiții, criteriile sau termenul de adoptare pentru acestea.
Nu este precizat în ce constau măsurile de eficientizare a achizițiilor publice. Modalitatea sau termenul de adoptare. De subliniat că în numele acestei eficientizări, sunt zeci de modificări ale legislației, ajungându-se la reglementări specifice propuse de ministere exclusiv pentru proiectele pe care acestea le derulează. De asemenea, experimente de legiferare ale lui Grindeanu au dus la deschiderea procedurilor de infrigement. |
|
Un alt angajament necredibil, neavând prezentate criterii sau principiile luate în considerare și nici termenul de implementare.
Mai mult, o reformă a funcției publice care să presupună și o salarizare funcție de performanță, nu este posibilă decât în corelare cu adoptarea noii legi a salarizării unitare. Or această pentru această lege CE a aprobat în cadrul Planului fiscal pe 7 ani, intrarea în vigoare doar în momentul în care deficitul bugetar o va permite (5%). Aceasta înseamnă că adoptarea legii ar putea fi amânată pentru finalul implementării PNRR (decembrie 2026). |
| Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară
Este important de precizat că toate reformele, programele de subvenționare, măsurile de reducere a fiscalității și precum și investițiile propuse se rezumă la capacitatea financiară a bugetului de a le susține. În acest sens, fără a fi cunoscute datele preliminare pentru execuția bugetară prognozată în mod real pentru acest an, sau impactul bugetar pentru măsurile propuse, niciunul dintre angajamentele luate nu pot fi asimilate unui program de guvernare realist dar și care să corespundă așteptărilor românilor de a a reduce cheltuielile și aparatul birocratic și sinecurist al statului. Reiterăm solicitarea făcută premierului încă de săptămâna trecută de a desecretiza nota privind cheltuielile statului și riscurile de finanțare pentru perioada următoare. Nu doar că este o anomalie ca bugetul unui stat care nu este bananier, cel puțin prin apartenența la UE și NATO să fie ținut la secret, dar Ciolacu încalcă legea finanțelor publice care obligă Guvernul să trimită în Parlament bugetul până la 15 octombrie al fiecărui an. Până se vor convinge românii de lipsa de acoperire a promisiunilor făcute în același stil mincinos al acestor partide care nu vor să se reformeze în disprețul electoratului din ce în ce mai nemulțumit, vă prezentăm cifrele bugetare de care avem noi cunoștință (unele dintre ele erau estimate la un nivel mai mic înainte de discuțiile cu reprezentanții Ministerului de Finanțe din grupul de lucru pe programul de guvernare). Așadar, deficitul bugetar pentru acest an este probabil să depășească chiar 9% (în ianuarie a fost prevăzut în legea bugetului la 5%, în septembrie la rectificare fusese modificat la 6,9%, pentru ca la începutul lunii decembrie să fie estimat chiar de către MF la 8,6%). Nivelul cheltuielilor suplimentare care nu cuprinde promisiunile din acest simulacru de program de guvernare, este de aprox.200 de miliarde de euro. Pentru respectarea angajamentelor față de CE în cadrul Planului fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, este nevoie așadar de o reducere de cheltuieli masivă pe care Ciolacu refuză să o facă. Execuția la 30.09 (site MFP) ne arată că au fost cheltuiți 119 miliarde de lei pe salariile bugetarilor, cu 43 miliarde mai mult decât alocarea inițială de la începutul anului. Care sunt măsurile concrete de scădere a cheltuielilor la de la 9,3% la 8,9% din PIB pt 2025? Și nici așa nu există certitudinea că vor fi suficiente pentru încadrarea în ținta de deficit pentru 2025, respectiv 7,2%, fiind probabile și creșteri de taxe (de altfel, ministrul Boloș a prezentat deja 3 scenarii care presupun majorarea TVA la 21% sau chiar înghețarea creșterilor de pensii pentru care este nevoie de 30 de miliarde de lei suplimentare) În acest context promisiunile lui Ciolacu că nu vor crește taxele, că nu vor fi afectate creșterile de pensii și fără o reducere substanțială a cheltuielilor statului nu pot conduce la o scădere a deficitului bugetar pentru 2025, ci cel mai probabil, la o creștere și față de cel deja enorm pentru 2024. |
|
| MĂSURI | POZIȚIE USR |
|
Planul fiscal pe 7 ani prevede o serie de angajamente agreate cu CE fără a fi prevăzute și măsurile concrete.
Însă una dintre aceste măsuri este reforma fiscală care va trebui aprobată până în martie 2025, reformă care presupune o creștere de taxe și impozite care vor fi detaliate în scenariile prezentate de către Banca Mondială. |
|
Nu este precizat dacă se menține doar principiul unei cote unice sau este menținut și nivelul la 16%. |
|
Nu este prezentat un impact bugetar al acestor măsuri.
Nu este prezentat un termen pentru implementarea acestora. |
|
pentru această măsură a fost agreată și introducerea în rândul beneficiarilor a elevilor din liceele duale, nu doar a studenților.
Nici pentru această măsură nu sunt prezentate impactul bugetar și termenul de implementare. |
|
Nici în acest caz nu sunt prezentate impactul bugetar și termenul de implementare |
|
Nu sunt menționate detalii sau un impact bugetar. De asemenea nu este prevăzut termenul de implementare. |
| Investiții | |
| MĂSURI | POZIȚIE USR |
|
Menționarea în buget a unui nivel de investiții publice nu este suficient pentru a asigura o creștere economică.
Mai mult, interesul de a finanța investițiile din fonduri UE într-o proporție mai mare decât din fondurile naționale, contribuie la o creștere a deficitului bugetare.
Execuția bugetară pentru acest an reflectă o dublare a fondurilor de la bugetul de stat, în timp ce investițiile din fonduri europene sunt sub nivelul prevăzut în ianuarie în legea bugetului. execuția la 30.10 ne arată că prioritatea pentru Ciolacu a fost bugetul de stat *Fonduri europene nerambursabile: Deși au fost alocați 48,25 miliarde de lei pentru investiții în bugetul pe anul 2024, până la 30 septembrie au fost folosiți doar 28,03 miliarde de lei. *PNRR (granturi): Pentru PNRR, din 29,52 miliarde de lei care trebuia să intre în economie, guvernul a reușit să folosească doar 20,9 miliarde de lei (execuție la zi). În schimb, pe execuția la 30.10 (site MFP), pentru investitțiile de la bugetul de stat (PNDLuri, CNI etc) au fost cheltuite cu peste 22 miliarde de lei mai mult decît alocarea de la începutul anului (42,48 miliarde lei față de 20,76 miliarde) |
|
În lipsa reformelor din PNRR, banii veniți până acum din prefinanțare și din primele două cereri de plată se vor epuiza rapid.
Există riscul creșterii cheltuielilor din bugetul de stat care va genera blocaje în alte zone și asta pentru că și în 2025 implementarea PNRR se anunță una foarte greoaie – Cererea de plată nr. 4 care trebuia depusă în septembrie, are încă 18 jaloane neîndeplinite. Cererea 5 care trebuie depusă în martie 2025, are 60 de ținte și jaloane neîndeplinite. Și tot în 2025 era prevăzută si Cererea 6. Singurii bani pe care îî putem primi la acest moment cu cvasi-certitudine sunt restul de 1,3 miliarde de euro din Cererea 3 depusă anul trecut în decembrie (din care s-au suspendat 1,1 miliarde euro), dar nu mai devreme de sfârșitul lunii februarie 2025. De precizat că un ritm susținut de reforme cu depunere la timp a cererilor de plată, ar fi însemnat în 2025 un plus de aproape 12 miliarde de euro! |
|
Spitalele regionale sunt finanțate parțial din fonduri europene 2021-2027.
Dat fiind faptul că prima promisiune a PSD pentru spitalele regionale a fost acum 12 ani în urmă, chiar dacă în sfârșit implementarea a 3 din cele 8 anunțate inițial a demarat în acest an, este necesară asumarea unui termen de finalizare. Despre cele 10 noi spitale sau cele 17 care urmează a se moderniza, presupunem că este vorba despre cele care au fost prinse în PNRR inițial și pentru care Rafila și Boloș au renunțat la 700 de milioane din finanțare, banii rămași ajungând doar pentru 19 spitale. întârzierile sunt foarte mari astfel că este necesară și pentru această promisiune asumarea unui termen de finalizare. La fel și pentru celelalte investiții promise, care de asemenea sunt prinse în PNRR. |
|
Nu credem că este sustenabilă propunerea din perspectiva resurselor bugetare în condițiile arătate mai sus. |
|
Nu sunt prezentate măsurile concrete de reducere a fiscalității, care ar fi impactul bugetar al acestei măsuri precum și termenele de implementare pentru cele două angajamente. |
| Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creșterea producției industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat si garanții etc). Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin ptr industria prelucrătoare și investiții în înaltă tehnologie, sprijin pentru ind materialelor de construcții, INVESTALIM etc) | USR a propus desființarea schemelor de ajutor de stat, cel puțin a celor care nu au adus beneficiile scontate.
Măsurile prezentate nu sunt plauzibile în condițiile bugetare prezentate. |
|
Nu sunt prezentate măsurile concrete de reducere a fiscalității, care ar fi impactul bugetar al acestei măsuri precum și termenele de implementare pentru cele două angajamente. |
| Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii | |
| MĂSURI | POZIȚIE USR |
|
Se vorbește despre măsuri concrete, fără a fi menționate care sunt aceste măsuri concrete.
De asemenea sunt indicate programe de subvenționare fără a fi menționat și impactul bugetar. De asemenea nu este prezentat un termen pentru acest angajament. Nu sunt mențioante criteriile generale de eligibilitate. |
|
Nu este indicat impactul bugetar.
Nu este prezentat un termen pentru acest angajament Nu sunt mențioante criteriile generale de eligibilitate. |
|
Nu este indicat impactul bugetar.
Nu este prezentat un termen pentru acest angajament |
|
Nu este precizat câte creșe vor fi construite.
Nu este indicat impactul bugetar. Nu este prezentat un termen pentru acest angajament |
Cât de responsabile sunt aceste propuneri puteți decide singuri. E o listă de dorințe. Nimic pentru români, nimic care să dea dovadă că a fost înțeles mesajul de nemulțumire generală a societății față de acest mod de a guverna pentru clientela de partid.
Ba mai mult, ce nu era trecut aici, dar urma să se întâmple, erau creșterea TVA la 21%, anularea creșterii pensiilor, anularea creșterii alocațiilor pentru copii, creșterea impozitului pe venit. În schimb zero reforme, zero reduceri de cheltuieli ale statului.
În ultima zi de negocieri, s-au mai adăugat 76 de miliarde de lei de propuneri pentru tot felul de programe de tip PNDL – alte contracte denumite pompos „investiții”.
USR a mai făcut o ultimă încercare de a-i aduce cu picioarele pe pământ, de a-i întoarce cu fața la popor, propunând acea listă de cerințe obligatorii pentru a putea spera că vom putea face țara bine. Au hăhăit apoi s-au pus pe împărțit ministere și fiefuri, bucuroși că au scăpat de problemă.
Ce s-a întâmplat de ieri până azi? Probabil că au realizat că USR avea dreptate – nu au de unde face rost de bani, dar nu vor să fie ei care dau în clientela de partid. Așa că preferă să mintă în continuare mimând responsabilitate – au aruncat cu benzină și apoi au dat foc la țară și fug sperând să nu-i ajungă focul.
__
Imaginea care insoteste acest material a fost publicată în baza unei licențe necomerciale și non editoriale de informare publică. Preluarea imaginii este interzisă.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
