Sau nu vor să înțeleagă. Au trecut 4 ani de când am început să explicăm în spațiul public cum funcționează PNRR. Înainte să ne apucăm de construit acest plan de țară, am derulat cel mai amplu proces de consultări publice. Mai bine de o lună, de dimineață până seara, fizic și on-line, cu autorități centrale, autorități locale, mediu de afaceri și ONG-uri. Să vedem nevoile, dar și să priceapă toată lumea, dar în special decidenții politici, că PNRR e despre reforme în primul rând – le faci, primești banii necesari pentru investiții. Nu le faci, robinetul se închide.
Au sperat că „merge și așa”, că e suficient să zică din gură la televizor sau în discuțiile tehnice și politice cu reprezentanții Comisiei Europene că PNRR e o prioritate, că vor face și vor drege. Au crezut că sperietoarea „vin extremiștii” merge la nesfârșit; sau că ține mai departe că „ajutăm Ucraina”.
Am tot avertizat că va veni momentul când vor rămâne fără bani pentru plata facturilor. Încă de la începutul anului 2023, în Monitorul PNRR nr. 5 din ianuarie, atrăgeam atenția că este important ca banii să vină la timp.
Aveam atunci în conturi 6,3 miliarde de euro (prefinanțarea și Cererea 1). Tot 6,3 miliarde de euro era și valoarea contractelor semnate. Și apăruseră deja primele semne de dezinteres față de reforme – Cererea 2 avea probleme cu legea avertizorului de integritate (PSD-PNL legiferaseră în Parlament că persoana care sesiza anonim trebuia „să-și dea datele de indentitate” (sic)!); dar și cu niște licitații la contracte atribuite de Ministerul Energiei. Și depunerea a fost întârziată, dar și evaluarea s-a prelungit astfel că banii n-au mai intrat conform calendarului în 2022 când, la final de an, trebuia fi fost virați la BNR cu totul 9,1 miliarde de euro.
Nu era grav, pentru că valoarea contractelor era bara-bara cu ce aveam în conturi, dar era un semnal de alarmă pentru că urma grosul contractării și demararea implementării investițiilor.
A urmat 2023 când decalajele s-au accentuat. Conform calendarului negociat, trebuia să depunem două cereri de plată – Cererea 3 și Cererea 4. Ambele însumau alte 5,5 miliarde de euro.
Coaliția PSD-PNL avea însă alte priorități decât cele declarate. N-au reușit să respecte termenele pentru o renegociere de parcurs de etapă prevăzută de Regulamentul PNRR 241/2021; aveau de pasat răspunderi înainte de marea rotativă de la guvernare. Dar și dacă reușeau să finalizeze procesul de renegociere la timp, Cererea 3 rămânea întârziată din cauza Cererii 2, pentru că potrivit procedurilor stabilite de regulamentul european de implementare, o cerere nouă poate fi depusă doar după ce este evaluată cea depusă. Iar răspunsul a venit târziu, la sfârșitul verii, iar banii au intrat abia în octombrie.
Procesul de renegociere s-a finalizat târziu, la limită, în noiembrie 2023. Iar Cererea 3 a fost depusă abia în decembrie, cu 9 luni întârziere! Nu doar că nu am luat banii la timp, dar PSD-PNL au mai și renunțat la ținte și jaloane de 2 miliarde de euro care erau gratis. Vor spune că au fost obligați de regulile de alocare funcție de PIB-ul din 2021 care a crescut peste estimări; puteau însă să-i treacă pe împrumuturi. Dar de ce s-o facă? De ce să aibă românii spitale noi în care să se trateze? Doar aici au renunțat la 700 de milioane. Alți bani au mai fost tăiați de la educație, împăduriri.
Singurii bani pe care i-am luat în 2023 au fost de pe Cererea 2 care însă trebuia să intre în 2022. Însă teoretic lucrurile se puteau îndrepta pentru că fusese renegociat inclusiv calendarul de depunere a cererilor de plată – în 2024 trebuia să depunem o singură cerere, Cererea 4, urmând ca din 2025 să se revină la două cereri pe an.
N-au depus nimic. Ba, mai mult, banii de pe Cererea 2 sunt ultimii pe care i-am luat până acum – în total 9,1 miliarde de euro din prefinanțare și două cereri de plată. În 2024 n-am mai luat niciun cent; nici din Cererea 3 a cărei evaluare s-a finalizat târziu, și cu o suspendare record – 1,1 miliarde de euro – în principal pentru refuzul de a numi profesioniști la companiile de stat sau pentru o licitație suspectată a fi fost aranjată la Metroul de la Cluj. Însă nici diferența n-am mai primit-o și nici nu o primim curând, pentru că CCR protejează în continuare pensiile speciale pe care statul trebuia să le impoziteze progresiv. După ce s-au înțeles cu CE asupra acestui aspect, această Curte Constituțională care decide eminamente politic și doar în beneficiul privilegiaților a anulat practic un jalon deja evaluat și lucrurile o iau de la zero.
Și n-a fost depusă nici Cererea 4 și nici nu poate fi depusă nici în prima parte a anului 2025 pentru că din cele 46 de ținte și jaloane, 15 încă nu sunt îndeplinite. Or, până la finalul lui martie trebuia depusă deja Cererea 5. Iar pentru acest an, în septembrie era programată și depunerea Cererii 6. Cu aceste două partide la guvernare, este imposibil de realizat așa ceva – pe Cererea 5 sunt 61 de ținte și jaloane nerealizate din 72, iar pe Cererea 6, 3 din 79. Și asta pe calendarul renegociat în 2023, pentru că pe cel inițial în 2025 trebuia să depunem Cererile 7 și 8.
În detaliu despre problemele pe fiecare dintre cereri, în Monitorul PNRR nr.12 publicat luni.
În bani, asta ar fi însemnat că la cele 9,1 miliarde încasate după primele două cereri, pe calendarul inițial, acum trebuia să fi avut încă 11 miliarde primite (cererile 3-6) și prognozate pentru finalul lui 2025 încă 5,5 miliarde. În total 25,6 miliarde de euro.
Dar și dacă se țineau de calendarul renegociat de ei, de PSD-PNL, tot nu eram în pericol să nu mai putem plăti facturile de la investițiile în derulare. Asta însemna că am fi avut la finalul anului 2024 încasate Cererea 3 și Cererea 4, fiecare cu câte 2,4 miliarde de euro. Iar pentru acest an prognozate și Cererile 5 și 6 (4,04 miliarde, respectiv 3,09 miliarde); în total, 21,03 miliarde de euro.
Va urma o nouă renegociere care va însemna o nouă modificare de calendar, dar și o altă renunțare la investiții de peste 3 miliarde de euro. Asta e soluția lor – nu pot face, dau jos. Atâta pot. Atâta vor.
Imaginea completă a dezastrului implementării PNRR este dată de procentul de 14% ținte și jaloane rezolvate după două treimi din perioada de implementare. Suntem la coada clasamentului țărilor din UE.
Renegocierea actuală ajută prea puțin cu privire la asigurarea fluxului financiar pentru plata facturilor de la proiectele aflate în plină implementare – autostrăzi, spitale, educație, digitalizare etc.
De ce?
Pentru că valoarea contractelor semnate este de 42,57 miliarde de euro.
Și pentru că pentru că ne uităm la execuția bugetară – adică câți bani am primit, câți s-au cheltuit deja și câți au mai rămas – și la cât se estimează că se vor plăti în 2025. Și vedem că nu mai sunt bani și că nu există speranță reală că lucrurile se pot îndrepta. Va fi cel mai probabil, al doilea an consecutiv când nu încasăm niciun euro din PNRR.
Poza la zi arată cam așa:
- s-au primit până acum 9,1 miliarde de euro
- s-au cheltuit (plătit facturi) 6,5 miliarde – cum era și normal, pe măsură ce înaintează în timp programul, crește și ritmul de implementare la contracte și cresc și plățile – în 2024 au fost 4,9 miliarde de euro, de 3 ori mai mult decât în toți anii precedenți la un loc (1,23 miliarde în 2023 și 0,36 miliarde în 2022)
- au mai rămas în conturile BNR 2,6 miliarde de euro.
| Execuție 31.12.2024 | Execuție 2023 | Execuție 2022 | *miliarde lei | |
| PNRR granturi (60) | 10,31 | 2,34 | 0,22 | |
| PNRR împrumuturi (61) | 14,10 | 3,81 | 1,69 | |
| TOTAL | 24,41
(4,88 mld euro) |
6,15 | 1,91 | 32,47
(6,5 mld euro |
Deci de unde o să plătească Guvernul facturile la PNRR în aceste condiții?
Cel mai probabil de la bugetul de stat. Și apoi se va lăuda cu alocarea de 7% pe investiții, din care mare parte vor fi, de fapt, cele de pe PNNR care trebuia să fie acoperite din bani gratis, nu din împrumuturi la dobânzi de 7-8%.
Alternativa ar însemna un dezastru. Facturi neplătite, șantiere închise, oameni concediați. Și un impact „emoțional” asupra piețelor financiare de pe care se împrumută România.
Există încă soluții de redresare
Încă mai e posibil să nu pierdem banii sau, cel puțin, nu foarte mulți. Și nu e nevoie decât de un singur lucru – responsabilitate și voință politică. Pentru a face reformele, pentru a adopta și pune în aplicare legile. Da, chiar și cu această coaliție PSD-PNL; măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să lucreze pentru români, să arate că a înțeles ceva din votul de acum două luni. Asta va debloca banii suspendați și-i va aduce și pe restul cu care să poată fi plătite facturile.
Sunt convins că pentru întârzierile de la investiții se va găsi indulgență la Comisie. Nu din cauza întârzierilor la investiții au suspendat bani, nu din cauza întârzierilor la investiții și-a pierdut credibilitatea coaliția PSD-PNL. De aceea cred că e o greșeală să se renunțe la cele 3 miliarde de euro din împrumuturi la care a confirmat și Boloș că au de gând s-o facă. Îl sfătuiesc pe Ciolacu să nu aprobe această propunere. Dacă logica e să facă economii, e una greșită. Nu de aici trebuie să se taie, nu de la împrumuturi pentru investiții la dobânzi de 2-3 ori mai mici decât se împrumută Guvernul din piața bancară ca să plătească pensiile specialilor sau stadioane și săli de sport din PNDL-uri.
Însă la fel de convins sunt și că CE nu va mai accepta scuze și noi amânări pentru legile importante, care să facă din România o țară modernă, O Țară ca Afară.
