Pentru mulți observatori, partidele politice de extremă dreaptă reprezintă o amenințare politică directă la adresa democrației. Această amenințare este asociată mai ales cu tendințele autoritare ale extremei drepte, ultranaționalismul și populismul lor, care adâncesc neîncrederea în instituțiile democrației.
Există, desigur, multe alte temeri privind pericolele potențiale dacă extrema dreaptă ar concepe și implementa politici – de pildă, scepticismul sau ostilitatea lor față de independența justiției, mass-media liberă sau principiul separației și echilibrului puterilor în stat. În unele țări din Europa de Est, amenințările asociate cu grupările de extremă dreaptă au fost mai insidioase din pricina funcționării lor ca instrumente camuflate de manipulare politică de către actori mai puternici.
La începutul erei Putin în Rusia, Kremlinul a inventat partidul ultranaționalist „Patria” pentru a diviza electoratul Partidului Comunist al Federației Ruse, care popular și era el însuși o organizație de extremă dreapta, în ciuda denumirii.
Mai târziu, regimul Putin i-a sprijinit pe neonaziștii ruși violenți pentru a sabota alianțele dintre național-democrații ruși și naționaliștii anti-Putin, pentru a intensifica sentimentul anti-occidental și de a submina instituțiile democratice, scopul final fiind un control și mai autoritar al regimului.
În Ucraina, regimul semiautoritar al președintelui pro-rus Viktor Ianukovici a sprijinit pe ascuns partidul de extremă dreapta anti-rus „Libertatea” pentru a slăbi opoziția național-democratică și a folosi extrema dreaptă anti-rusă pe post de sperietoare pentru vorbitorii de limbă rusă și a-i convinge pe partenerii occidentali ai Ucrainei că regimul corupt al lui Ianukovici este cea mai bună alternativă la sperietoarea ultranaționalistă.
Noul nostru raport de cercetare despre Georgia evidențiază alte tipuri de manipulare politică a forțelor de extremă dreapta.
După colapsul Uniunii Sovietice, identitatea națională georgiană a fost rareori reprezentată ca fiind pur și simplu georgiană. Primul președinte ales democratic al țării, Zviad Gamsakhurdia, a visat la o „casă caucaziană comună” în care națiunea georgiană să fie la adăpost sub o umbrelă mai mare.
Președintele Mihail Saakașvili este cel care a trezit identitatea europeană a Georgiei și a făcut ca proiectul european de occidentalizare să fie acceptat de marea parte a societății georgiene. La rândul lor, naționaliștii etno-religioși georgieni, care sunt, astăzi, la originea extremei drepte, subliniază nucleul ortodox al identității naționale georgiene și insistă asupra unor relații mai strânse cu „Rusia ortodoxă”, care ocupă 20% din teritoriul suveran al Georgiei.
De când a venit la putere în 2012 partidul „Visul Georgian”, fondat de omul de afaceri miliardar Bidzina Ivanișvili, autoritățile georgiene au sprijinit, pe ascuns, extrema dreaptă etno-religioasă, în ciuda nepopularității sale în Georgia.
Obiectivele partidului „Visul Georgian” au fost numeroase. În primul rând, pe măsură ce partidul lui Ivanișvili s-a poziționat ca un partid pro-occidental – și chiar a reușit să vândă această imagine multora din Occident – a delegat extremei drepte rolul de a ataca principalul rival, Mișcarea Națională Unită a lui Saakașvili, din perspectivă anti-occidentală și iliberală de care „Visul Georgian” însăși a vrut să se delimiteze public.
Mai mult, partidul „Visul Georgian” a mobilizat grupurile de extremă dreapta și ultra-ortodoxe la acte de intimidare și violență, încurajând ura față de mass-media independentă și societatea civilă, fără a pedepsi autorii acțiunilor violente.
Și, poate mai important, partidul lui Ivanișvili a folosit extrema dreaptă pro-rusă ca diversiune, distrăgând atenția internă și internațională de la pozițiile pro-ruse ale administrației conduse de partidul „Visul Georgian” și de la cercurile de afaceri din jurul său.
Orientările pro-ruse ale partidului „Visul Georgian” au devenit din ce în ce mai vizibile la începutul invaziei rusești a Ucrainei, în februarie 2022. Nu numai că Georgia a refuzat să aplice sancțiuni împotriva Rusiei în urma deciziilor UE, la care Georgia dorește să adere, dar țara a devenit de-a dreptul un nod important pentru eludarea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
Mai mult, spre deosebire de UE, care a închis spațiul aerian al UE pentru aeronavele deținute de ruși în februarie 2022, administrația partidului „Visul Georgian” a decis – în ciuda opoziției poporului georgian – să reia zborurile către și dinspre Rusia în mai 2023. Mișcarea l-a avantajat mult pe aliatul lui Ivanișvili, Tamaz Gaiașvili, fondatorul Georgian Airways.
Deși autoritățile georgiene au încercat să prezinte restabilirea traficului aerian între Georgia și Rusia ca fiind o inițiativă a Moscovei, ea a fost, de fapt, discutată în secret încă din martie 2022 de Zurab Abașidze, reprezentantul special al prim-ministrului georgian pentru Rusia.
La începutul anului 2024, Abașidze a fost numit consilier al prim-ministrului, probabil ca o răsplată. Acest lucru a întărit obiceiul de plasa pe lângă miniștrii georgieni figuri pro-rusești: timp de patru ani, între 2020 și 2024, omul de afaceri rus Davit Khidașeli a fost consilier oficial al ministrului Apărării.
Administrația condusă de partidul „Visul Georgian” nu ar rata totuși oportunitatea de a evidenția contactele ocazionale și marginale dintre grupurile georgiene de extremă dreapta pro-rusești, dar extrem de marginale, și actori ruși, doar cu scopul de a contracara criticile la adresa relațiilor mult mai importante ale lui Ivanișvili și ale cercului său cu Kremlinul.
În ultimul timp, partidul „Visul Georgian” pare să fi decis să-și arate adevărată față de forță politică iliberală.
„Visul Georgian” nu va mai avea nevoie să folosească extrema dreaptă pro-rusă ca o perdea de fum, de vreme ce se transformă, în văzul tuturor, dintr-un partid oligarhic aparent pro-UE într-un actor politic deschis anti-occidental și pro-rus.
Așa cum au demonstrat protestele împotriva adoptării „legii agenților străini” inspirată de Moscova, administrația partidului „Visul Georgian” nu se mai bazează pe grupurile de extremă dreapta pentru acte violente împotriva protestatarilor.
În schimb, partidul „Visul Georgian” coordonează pe față campanii de intimidare ce au drept țintă mass-media independentă și societatea civilă. Măștile au fost, în sfârșit, aruncate.
Sursa foto: Cotidianul
