fbpx

Minte-mă frumos: despre cum Guvernul se preface că îi pasă de femei

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

*Odată înscris, primești din partea noastră cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”.

Anul trecut, în martie, guvernul lansa un Manifest pentru drepturile femeilor, iar pe atunci ministra familiei, Gabriela Firea proclama în documentul lansat „ne dorim o țară ca afară şi când vorbim despre drepturile femeilor”. Lăsând la o parte preluarea obiectivului popularizat de asociaţia cu acelaşi nume, care a lansat şi platforma Comunitatea Liberală 1848, documentul lansat cu pompă de Gabriela Firea la Palatul Parlamentului conținea o serie de 10 obiective. 

Toate sună bine pe hârtie, dar câte dintre ele au fost puse în practică? Prim-ministrul Marcel Ciolacu ar fi avut ocazia să ne prezinte un bilanţ al acestui eveniment la evenimentul de lansare al studiului „Grijă pentru democrație: Interesele politice ale femeilor în 2024”.

Violenţa împotriva femeilor: cât de periculos e să fii femeie în România

Dezbaterea lansată în societatea românească de melodia „Macarena” a cântăreței Erika Isac era şi ea un bun prilej pentru ca guvernul să ne explice ce face pentru siguranţa femeilor. Nu de alta, dar unul dintre obiectivele anunţate de fosta ministră Firea prevedea programe de instruire sau formare profesională a judecătorilor, avocaților, procurorilor și polițiștilor. Au fost acestea realizate? Dacă da, câte persoane au beneficiat de ele şi în ce oraşe? 

Pentru că, în paralel, judecătoarea Lia Savonea a fost promovată judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ciuda protestelor care arătau că e impardonabilă numirea unei persoane care, în 2015, a condamnat un bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu nepoata sa în vârstă de 13 ani, justificând că fetița şi-ar fi dat consimțământul. 

Cum vor fi promovate măsurile de instruire a celor care lucrează în mediul juridic când o persoană care clar are alte valori este promovată în vârful ierarhiei sistemului judiciar? Pentru că nu mai are nimeni iluzia că aceste promovări se fac mai degrabă pe criterii politice decât pe bază de meritocraţie.

În acest context, notez că printre cele 10 deziderate ale manifestului, vârsta consimţământului sexual a fost adoptată şi acesta e un lucru bun, ea a fost, de altfel, iniţial promovată de majoritatea deputatelor USR. 

Dar a colectat guvernul date despre implementarea ei? Partidele de la guvernare au exclus hărţuitorii sexuali de pe liste? 

Doar la PSD îi avem pe următorii: Mihai Tudose (acuzat de hărţuirea unei foste consiliere), Marius Budăi (cel care dădea telefoane colegelor noaptea), Șerban Nicolae care a agresat verbal o colegă chiar în Parlament, deputatul Ionel Arsene, acuzat de sex cu minore şi lista poate continua. România nu colectează date despre hărţuirea sexuală la lucru, deşi manifestul îşi propunea printre altele adoptarea unui ghid privind hărțuirea sexuală şi morală. 

Anul trecut Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România tocmai pentru un astfel de caz de hărţuire sexuală la lucru, petrecut în administraţia publică.

Anul trecut a marcat şi intrarea în vigoare a Convenţiei de la Istanbul în întreaga Uniune Europeană. Aceasta are ca principal scop tocmai combaterea violenţei împotriva femeilor, iar în România se aplică încă din 2016, chiar dacă aşteptăm încă urmările concrete ale acesteia în ceea ce priveşte măsurile pentru prevenţia şi combaterea violenţei împotriva femeilor.

Subsumate obiectivului de implementare a Convenţiei de la Istanbul, au fost create centre regionale de intervenție pentru victimele violenței sexuale, 8 centre regionale pentru consilierea agresorilor, 42 de locuințe protejate pentru victimele violenței domestice, acestea rămânând insuficient dotate şi în număr prea mic comparat cu necesităţile. 

Reprezentare politică: regres şi norme aplicate doar de dragul Europei

Manifestul prevedea şi „cote de gen în consiliile de administraţie şi pe listele electorale”, menţionându-l ca „obiectiv realizat parţial”. Lăsând la o parte faptul că prima jumătate a obiectivului este, de fapt, consecinţa unei directive adoptate la nivel european, pe care România e obligată să o transpună în legislaţia naţională, cotele de gen pe listele electorale sunt minunate, dar lipsesc cu desăvârşire. 

Proiectul de lege care prevede ca femeile să fie incluse pe poziţii eligibile pe liste este îngropat în sertarele de la Camera Deputaţilor. Şi nu pentru că acest guvern ar fi minoritar, dimpotrivă.

Este un guvern de mare coaliţie care poate adopta fără obstacole orice legislaţie. În contextele în care era înconjurat de femei, precum şcoala de vară a femeilor PSD, Ciolacu s-a declarat de multiple ori favorabil introducerii cotelor. Putem întreba legitim ce îl reţine. 

Sau poate crede că memoria femeilor se resetează după astfel de evenimente?

Adoptarea unei strategii privind promovarea egalității de şanse e şi ea prezentată ca o acţiune întreprinsă pentru a putea accesa PNRR. Deci tot condiţionalităţile agreate de fostul ministru Cristian Ghinea cu Comisia Europeană ne-au salvat și de această dată.

Ce face guvernul pentru mame?

Manifestul pentru drepturile femeilor ne anunța că guvernul îşi doreşte să ofere sprijin mamelor minore şi lista ca principală măsură legislativă adoptată în acest sens orele de educaţie pentru sănătate, care „pot fi acum aplicate”. Dar dincolo de adoptarea de noi legi, despre care se recunoaște cu candoare că pot sau nu pot fi aplicate, guvernul ar trebui să vegheze la aplicarea normelor în vigoare şi protejarea categoriilor vulnerabile. 

De pildă, guvernul României nu asigură gratuitatea pentru materialele de contracepție pentru tinere, așa cum și-a asumat în Strategia Națională de Sănătate. În timp ce cabinetele de planificare familială care nu au fost închise fac apel la mediul asociativ pentru a le furniza contracepție, în 2022 au devenit mame 687 de fete cu vârste sub 15 ani. 

Beneficiile fiscale pentru mame, anunțate de document (impozit preferențial pentru mamele cu mai mult de 3 copii și la beneficii fiscale pentru angajarea femeilor peste 40 de ani sau a mamelor cu mai mulți copii) au rămas doar la stadiul de dorință, în vreme ce 74% din românce consideră că statul ajută familiile cu copii într-o foarte mică sau o mică măsură, conform studiului lansat de asociația FILIA. În schimb, guvernul a făcut cadou tinerelor mame „taxa pe boală” prin care a taxat cu 10% gravidele care au sarcini cu risc.

Mai mult decât o zi: vrem politici, nu promisiuni de 8 martie. Votul nu e un lux, e o necesitate

Ca să ne întoarcem la dorința de a avea „o țară ca afară”, Institutul European al Egalității de Gen plasează România pe ultimul loc dintre toate statele europene, principalul motiv fiind accesul la putere al femeilor, indicator în care România a înregistrat regrese în ultimii 13 ani. 

Accesul la sănătate al femeilor este și el deficitar, iar studiul FILIA indică faptul că majoritatea româncelor ar acorda cei mai mulți bani din PIB pentru sănătate. Poate ceva de luat în calcul după ce am asistat anul acesta la o naștere pe trotuar, la moartea în spital la Botoșani în urma unui avort spontan a Alexandrei, la sinuciderea tragică a unei mame cu depresie post-partum, care și-a aruncat întâi copiii pe geam.

Singurul mod de a schimba aceste realități e ca noi, femeile, să votăm politiciene și politicieni cărora le pasă de femei nu doar de 8 martie. Pentru unii politicieni agenda publică se resetează pe 8 martie, dar faptul că în România drepturile femeilor încă sunt în mare parte ignorate poate face diferenţa dintre viață și moarte. 

Votul nostru nu e un lux, e o necesitate.

 

Sursă grafice: Studiul FILIA, 2024

Nu fi pufi

Dă un share

SCRIE ȘI TU


Poți contribui și tu la Comunitatea Liberală 1848 completând formularul de mai jos.

 

    This will close in 0 seconds

    Hai în Comunitatea Liberală 1848!

    Fii parte din Comunitate! Ajută-ne să ajungem la mai mulți români. Toate donațiile tale vor fi folosite pentru a produce conținut liberal și pentru publicitate. Te simți liberal, crezi în libertate, în democrație, în capitalism, în inițiativă? Locul tău este aici.

    -
    00:00
    00:00
    Update Required Flash plugin
    -
    00:00
    00:00