Marcel Ciolacu a fost vineri la Bruxelles pentru o întâlnire cu șefa Comisiei Europene; tema principală a discuției – PNRR.
Din declarațiile de vineri seara de după întâlnirea cu von der Leyen, cel mai probabil că a încercat să pună presiune politică pe echipa tehnică, care a cam împrăștiat pe jos săptămâna trecută cu angajamentele Coaliției PSD-PNL; sau să obțină o decizie politică peste capul experților tehnici. Care decizie tehnică nu aduce nimic nou față de ultimele noastre informații/scenarii. Detalii, aici:
https://monitorpnrr.eu/buletin-de-sanatate-pnrr-12-2025/
https://comunitatealiberala.ro/5033-2/
Primul lucru la care s-a referit a fost OUG-ul adoptat intempestiv joi, cu o zi înainte de plecarea la Bruxelles, care interzice demnitarilor să fie selectați în CA-uri, care însă nu schimbă mai nimic. Chiar Ciolacu a spus-o, că a luat o decizie pe care nu i-a cerut-o nici CE. Pentru că pe fond e fără impact prea mare, problema numirilor în consiliile de administrație la companiile de stat nu era neapărat că sunt pe acolo 2-3-10 secretari de stat, ci modalitatea de selecție, organizarea concursurilor, competențele necorespunzătoare și conflictele de interese.
Altfel, dualismul declarațiilor versus fapte este în continuare modul de lucru al PSD-PNL. Nu înțeleg cum crede Ciolacu că poate convinge pe cineva că are bune intenții, când tocmai ce am constatat că a mai băgat pe ușa din dos o nouă excepție de la OUG 109 privind guvernanța corporativă, în ciuda poziției ferme e CE. Este vorba de numirile în CA-uri la ROMSILVA – exceptarea e introdusă prin legea de aprobare a Codului Silvic (alt jalon PNRR) și anulează procedurile demarate deja, revenindu-se la numirile din pix.
Alt aspect discutat despre care ne-a povestit Ciolacu este cel legat de pensiile speciale, de impozitarea progresivă pe care o să o reintroducă, mințind că ce a decis CCR că e neconstituțional în decembrie ar fi o chestiune țintită doar pe magistrați. În realitate este vorba despre o măsură aplicabilă tuturor formelor de venit din pensii, și care fusese votată după ce în prealabil fusese agreată taman cu CCR!
Și cred că a mai încercat să ceară o amânare pentru termenele de finalizare a investițiilor, însă se pare că von der Leyen i-a transmis că ce nu se plătește statelor membre din PNRR, se va vărsa într-un viitor buget de apărare. Deci tocmai au crescut masiv la șansele de pierde banii.
Despre renegocierea pe care noi am anunțat-o încă din decembrie – o renunțare la alte 3 miliarde de euro de la partea de împrumuturi – a dat-o pe argumentul că e, chipurile, o dinamică bla-bla din cauză de război, criză. A mai încercat o fisă, ca la păcănele. În bani, asta înseamnă renunțarea la împrumuturi la dobânzi de 0,4-1%, pentru mirajul celor de la BEI de 3-4% de unde s-ar împrumuta pentru continuarea investițiilor pentru care a pierdut banii din PNRR.
Încă nu știm ce investiții întârziate vrea sa taie, cum am mai spus, cu Marcel Boloș e totul la secret; trebuie spus că e foarte complicată această nouă renegociere pentru că în tăierile astea trebuie să mențină procentele de verde (37%) și digital (20%) pe întregul PNRR.
Renegocierea va mai include orwellian și faptul că în loc de încă 4 cereri – în plus față de Cererea 4 pe care trebuia s-o depună în septembrie anul trecut – două în 2025 (Cererea 5 și Cererea 6) și 2 la anul, în 2026 (Cererea 7 și Cererea 8), va mai comasa din jaloanele și țintele rămase după tăiere și vom rămâne cu doar două cereri – una în decembrie, clasic deja, nefiind în stare să depună mai devreme; și încă una la anul (normal că tot prin decembrie).
Referitor la Cererea 3, pentru care de fapt s-a dus la Bruxelles, pentru că e groasă cum au transmis cei de la CE veniți săptămâna trecută, hai să fim super optimiști.
La acest moment nu există încă decizia oficială pentru suspendarea celor 1,1 miliarde de euro anunțate încă din octombrie. De la această decizie curge și termenul de 6 luni pentru rezolvarea problemelor. Dar decizia încă nu e comunicată pentru că între timp a mai apărut o problemă la jalonul pensii speciale.
Mai întâi a fost populismul cu recalcularea pensiilor militare, promovată de PNL la începutul campaniilor electorale. CCR a amânat săptămâna trecută pentru a treia oară termenul pentru soluționarea unei sesizări, care inițial era pe 14 decembrie (adică după ce s-ar fi terminat cu alegerile). Evident că amânarea aceasta ultimă este tot politică, așteptând în mod nerealist o reușită vineri a geniului negociator al lui Ciolacu. Vedem ce va fi mâine, pe 25 februarie.
Dar peste problema asta, e o alta și mai mare; pentru că tot CCR a anulat practic toată evaluarea pe jalonul pensii speciale când a declarat pe 19 decembrie neconstituțional articolul acela din Codul Fiscal care reglementa impozitarea progresivă a tuturor venitutilor obținute din pensii, nu doar pentru magistrați cum mințea vineri senin Ciolacu de la pupitrul Comisiei Europene.
Așadar această problemă suplimentară o să mai coste niște bani din această Cerere nr.3, probabil pe la 650 de milioane de euro, care se adaugă la cele 1,1 miliarde de euro suspendate. Ar mai rămâne vreo 700 de milioane care ar putea fi plătite în sfârșit cel mai devreme în martie. Spun în sfârșit pentru că banii ăștia erau programați pentru 2023. Și asta dacă CE nu decide să reevalueze suplimentar și jalonul guvernanță corporativă din cauza acelei noi exceptări adăugate la Codul Silvic, în decembrie anul trecut, după ce finalizase evaluarea.
În mod realist, dacă ar fi să se repare ceva din problemele deja în vizorul CE, ne mai putem aștepta la ceva bani în plus, abia prin octombrie. Dar cât?
Cam 300 milioane de euro pentru jalonul referitor la scăderea pragului la microîntreprinderi, asta dacă CE este de acord cu măsurile lui Ciolacu – vă reamintesc că CE a cerut un prag sub 100 de mii de euro, ai noștri au redus inițial la 500 de mii, iar prin OUG trenuleț l-au mai înjumătățit încă o dată la 250 de mii, angajându-se că-l duc la 100 de mii de la 1 ianuarie 2026.
Încă vreo 300 de milioane de euro tăiate ca sancțiune la licitația măsluită la metroul de la Cluj vor fi mutați la autostrăzi probabil.
Restul însă … puțin probabil. Dacă ne luăm după minciunile de vineri ale lui Ciolacu, e destul de evident că PSD-PNL nu vor să renunțe la pușculița sinecurilor de partid prin numirile în CA-uri. Și nici la privilegiile nedrepte și inechitabile pentru specialii care primesc pensii nemeritat de mari.
Deci am putea pierde definitiv aproape jumătate din Cererea 3 (1,2 miliarde de euro).
Dar cea mai deplasată declarație mi s-a părut cea referitoare la faptul că i-a cerut Ursulei von der Leyen ca România să fie moțul în procesul de reconstrucție al Ucrainei. Câtă inadecvare să-l încapă? Gestionarul unui eșec de proporții care se prefigurează pentru România prin pierderea a miliarde de euro din cauza incapacității de a-și reforma propria țară, cere în schimb să fie printre cei care să contribuie la reconstrucția altei țări!
Excuse my french, dar lucrurile trebuie spuse direct și transparent, fără să ne mai complicăm cu politețuri sau să ne dăm ochii peste cap din cauză de limbaj care afectează tiparele de pension.
NU VOR! Nu e că nu se pricep. ȘI MINT FĂRĂ SĂ CLIPEASCĂ!
Totul se rezumă la declarații:
“Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni”,
sau
‘Ne aflăm într-o etapă crucială pentru implementarea PNRR, iar fiecare jalon atins și fiecare proiect finalizat contribuie direct la modernizarea economiei și la creșterea calității vieții cetățenilor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua să lucreze în strânsă colaborare cu toate ministerele implicate pentru a sprijini implementarea reformelor și a depăși blocajele administrative. Prioritatea noastră este să ne asigurăm că România utilizează eficient fiecare euro alocat prin acest mecanism de finanțare european.”
Sunt declarațiile lui Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR de acum două săptâmâni. Declarații care par ale unui ministru care acum află ce e cu PNRR-ul, nu ale unui care e la al doilea mandat aici, după ce vreun an și ceva a fost ministrul Finanțelor, portofoliu pe care l-a lăsat cu o serie de restanțe tocmai la PNRR!
Sau alte declarații:
Premierul Marcel Ciolacu a transmis că “anii 2025 și 2026 sunt decisivi pentru finalizarea investițiilor și reformelor asumate prin PNRR, perioadă ce coincide și cu procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv strategic care necesită demonstrarea unei capacități sporite de implementare a politicilor publice și a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene”.
“Vom depune toate eforturile să absorbim toți banii din PNRR”, ne mai zice tot Ciolacu.
Cum poate cineva să mai creadă asemenea blabla? Cum să fie credibil cu absorbit toți banii, când renegocierea vizează renunțarea la 3 miliarde de euro, iar alte 1,2 miliarde sunt în risc mare de tăiat definitiv de la Cererea 3?
O repetăm, poate-poate se prinde ceva: nu investițiile sunt problema PNRR. Nu din cauza lor ne penalizează CE. Neadoptarea reformelor este ce deranjează cel mai mult. Ele sunt cele care ar trebui să aducă și banii pentru investiții care, dacă ar avea asigurată finanțarea, ar putea fi negociată cu succes acceptarea finalizării lor și după 2026. Iar reformele astea de care tot vorbim înseamnă adoptare și implementare corectă de legi, hotârâri de guvern, ordine de miniștri, proceduri sau semnări de contracte.
Noi repetăm, ei ignoră mai departe. Acele declarații că vor face și vor drege sunt apă de ploaie.
În decembrie din Cererea 4 care trebuia depusă în septembrie pentru a mai primi încă 2,4 miliarde de euro, mai erau de îndeplinit 15 ținte și jaloane. Iar pe Cererea 5 erau 61 neîndeplinite. Între timp au mai închis vreo 4.
Și pe restul de cereri lucrurile stau cam la fel; dacă ne uităm însă la ce înseamnă reformele, adică jaloanele, vorbim despre legi, hotărâri de guvern, ordine de miniștri și implementarea lor corectă; și mai este vorba despre semnări de contracte. Din cauza asta riscăm să pierdem mare parte din banii pe care îi mai putem primi. Dezinteres, lene, indolență, dar și intenție și rea-voință.
Și acum să ne mai uităm încă o dată pe declarațiile lui Ciolacu sau ale lui Boloș, ministrul responsabil direct de coordonarea implementării PNRR – este o prioritate, este crucial, este șansa României la dezvoltare, vom depune toate eforturile …
Nici ce renegociază acum Boloș până prin aprilie, comasarea cererilor, nu rezolvă mare lucru. Pentru că sunt întârzieri foarte mari: țintele și jaloanele de pe Cererea 4 trebuia să fie gata, unele până cel târziu în iunie anul trecut, iar multe altele până la finalul lui 2023!
Angajamentele luate de un guvern credibil ar putea încă salva banii din PNRR. Teoretic încă mai este timp. Chiar și loc de negociere pentru investițiile întârziate. Iar credibilitatea asta ar trebui să vină din adoptarea rapidă a reformelor, adică legi, hotărâri de guvern, ordine de miniștri, semnări de contracte (pun mai jos o listă a lor). Plus să nu mai umble cu șmecherii ca până acum – vezi legea avertizorului de integritate, reforma pensiilor speciale, implementarea guvernanței corporative, licitații aranjate etc.
Altfel, o să fie foarte rău!
O zice și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Ar fi rău și foarte rău! Cum să ratăm așa ceva? Adică să ai bani gratis si noi să ratăm. Trebuie eforturi si mobilizare politică. Nu depinde de altceva.”
***
Mai jos, câteva dintre jaloanele care putea fi îndeplinite în maxim două luni, pentru a putea aduce cât mai repede banii pentru necesari investiții; și poate fi chiar o idee pentru Boloș & la renegocierea pe care o încearcă: să pună în cererele 4 și 5 doar jaloane (legislație, proceduri) și eventual țintele (investițiile adică) care-s deja îndeplinite sau în curs de finalizare, și să lase toate celelalte ținte pentru ultima cerere. Ar fi o dovadă clară de voință politică în direcția reformelor.
Cererea de plată Nr.4, valoare 2,4 miliarde de euro:
Jalon 59 – Taxarea pe baza principiului “poluatorul plătește”. Intrarea în vigoare a legii pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului impozitării ecologice
Jalon 71 – Adoptarea Strategiei privind transportul naval
Jalon 76 – semnarea constractelor între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și întreprinderile câștigătoare pentru livrarea materialului rulant: 20 EMU (rame electrice – RE-IR-Electric InterRegio – trenuri de lung parcurs, cu 6 unități), 12 H-EMU (rame electrice cu hidrogen, cu 3+1 unități), material rulant modernizat cu emisii zero: 55 de locomotive și 139 de vagoane, 16 locomotive electrice noi cu 4 osii cu ERTMS/Sistemul european de control și comandă al trenului (ETCS) și conversia a 20 de locomotive de manevră diesel hidraulice în locomotive electrice plug-in, în urma unor licitații deschise și concurențiale.
Jalon 80 – Punerea în aplicare a principalelor recomandări de creștere a performanței financiare și operaționale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Călători și Metrorex
Jalon 116 – Intrarea în vigoare a noii legi privind energia
Jalon 126 – Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ, implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul
Jalon 207 – Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) în vederea reducerii și/sau a eliminării altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent și mai echitabil până în 2024; a legislației de extindere a impozitării ecologice; și revizuirea ratelor de impozitare pentru impozit pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale
Jalon 214 – Intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor care să prevadă: sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale.
! deși declarat îndeplonit acest jalon știe toată lumea că recalcularea pensiilor nu e finalizată astfel încât jalonul să fie declarat îndeplinit. Știm cu toții ce brambureală a ieșit cu softul de la pensii. În plus, aplicarea a fost suspendată prin OUG trenuleț care blochează creșterile ca urmare a legii aprobate.
Jalonul 227 – Modernizarea infrastructurii hardware-software a sistemului informatic al Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Jalonul 315 – Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Proiectul de lege este în pericol de a fi modificat printr-o serie de amendamente aduse la o alta propunere legislativă – legea spațiilor verzi. Amendamentele au fost adoptate în Comisia de mediu, iar acum așteaptă învestirea noului parlament pentru dezbaterea lor la Comisia de administrație publică
Jalon 316 – Punerea în funcțiune a platformei de date digitale urbane interoperabile (componentă a Observatorului teritorial)
Jalon 336 – Semnarea contractelor pentru lucrările de construcție și modernizare a noilor muzee și memoriale dedicate opresiunii, inclusiv cea comunistă, Revoluției din 1989 și conflictelor. 3 muzee noi construite și alte 5 renovate.
Jalon 441 – Publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice)
Din Cererea 5 care ar mai aduce alte 4 miliarde de euro, toate din sume alocate pe granturi din cele 72 de ținte și jaloane care trebuia să fie gata cel târziu la 31.12.2024, 61 sunt încă nerealizate, în condițiile în care termenul pentru trimiterea acestei cereri este la finalul lunii viitoare Mai jos, doar jaloanele:
Jalon 123 – Finalizarea și aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde
Jalon 73 – Semnarea contractelor pentru 100 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare
Jalon 117 – Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile – Semnarea contractelor pentru diferență pentru surse regenerabile
Jalon 216 – Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale; Serviciile digitale și sistemele electronice critice sunt operaționale
! zero din cele 10 miliarde de lei prevăzute a fi încasate la buget din digitalizare
Jalon 231 – Implementarea vămii electronice. Atribuirea contractelor pentru noi sisteme informatice destinate vămilor
Jalon 234 – Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară; Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG
Jalon 239 – Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată. Toate dosarele de pensii recalculate
Jalon 359 – Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate. Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului sănătății de instituire a unui cadru de recunoaștere diferențiată a meritelor profesionale și de recompensare a personalului medico-sanitar
Jalon 364 – Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate. Intrarea în vigoare a Ordinului comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind un mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare efectuate de Ministerul Sănătății și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
Jalon 397 – Operaționalizarea introducerii tichetelor de muncă pentru lucrătorii casnici. Punerea în funcțiune a unei platforme digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici
Jalon 417 – Management performant al resurselor umane în sectorul public.Finalizarea anuală a cel puțin două concursuri naționale de recrutare a funcționarilor publici pentru cel puțin 3 categorii/grade de funcții publice
Jalon 508 – Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie. Consolidarea capacităților Agenției Domeniilor Statului (ADS)
Jalon 519 – Retehnologizarea SMART SA. Semnarea contractelor de aprovizionare
Jalon 353 – Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate. Intrarea în vigoare a modificării legislative necesare pentru a include rezultatele revizuirii cheltuielilor bugetare în procesul bugetar
Jalon 218 – Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Operaționalizarea platformei de licitații online pentru evaluarea bunurilor imobile și mobile cu o valoare semnificativă (în funcție de tipul de activ)
Jalon 348 – Dezvoltarea unui sistem digital pentru procesele de finanțare a culturii.Sunt operaționale platforme și sisteme digitale
Jalon 34 – Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030. Intrarea în vigoare a actului normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă (identificate în zonele protejate Natura 2000 cu planuri de management existente sau care includ păduri primare și seculare)
Jalon 128 – Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii
Jalon 135 – Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), producție de materii prime utilizate în sectorul industrial aferent și noi capacități de stocare a energiei electrice. Semnarea contractelor pentru investițiile în lanțul valoric al producției de baterii și în lanțul valoric al producției fotovoltaice
Jalon 137 L- anț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), producție de materii prime utilizate în sectorul industrial aferent și noi capacități de stocare a energiei electrice. Semnarea contractelor în cadrul schemei de sprijin pentru stocarea cu baterii
Jalon 526 – Proiect-pilot pentru instalarea a 20 MW de panouri solare plutitoare pe canalele de irigații.Semnarea contractului (contractelor)
! bazaconia lui Boloș!
jalon 276 – Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare.Intrarea în vigoare a modificărilor legislative ce vizează crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare
