Duminică avem alegeri pentru președinte. Aceste alegeri sunt importante nu doar pentru politicieni și partide. Rezultatul alegerilor este important și pentru că toate măsurile economice care trebuia să fie luate încă de la finalul anului trecut, au fost amânate pentru calcule electorale, până după aceste alegeri. Între timp, situația s-a agravat și mai mult, astfel că, din cauza neputinței de a aduce banii din PNRR, dar și din celelalte programe europene, reducerea cheltuielilor statului, nu va mai fi fost de ajuns pentru menținerea unui deficit de 7%, astfel cum a fost el agreat cu Comisia Europeană.
Săptămâna viitoare, premierul și ministrul fondurilor europene se duc la Bruxelles pentru a negocia aspecte cruciale pentru viața noastră a tuturor, așa cum va fi ea după alegeri. Cresc sau nu taxele? Vom avea TVA de 21 sau de 24%? Vor crește și impozitele pe venituri (inclusiv pe salarii)? Inflație, tăieri de salarii, concedieri, falimente se vor întâmpla sau nu și funcție de rezultatul acestor negocieri. Pentru că de ele va depinde dacă vom mai putea spera la bani din PNRR. Aceste negocieri vor putea aduce chiar și 10 miliarde de euro la finalul acestui an.
Însă totul se desfășoară într-o secretomanie totală gestionată de Boloș, revenit ministru la Investiții și Proiecte Europene.
În afară de ce am aflat în timpul negocierilor din decembrie pentru un program care includea și USR la guvernare, anume că soluția PSD-PNL pentru a-și acoperi incompetența și reaua-credință în implementarea PNRR era să mai renunțe la o sumă enormă – 3,5 miliarde de euro – soluție cu care nu am fost și nu suntem de acord, nu mai există nicio altă informație despre stadiul negocierilor: care sunt măsurile propuse pentru modificări, în ce constau aceste modificări, care sunt țintele și jaloanele care se vor modifica, care sunt cele la care se va renunța, cum vor arăta următoarele cereri de plată (ce ținte și jaloane rămân sau care se aduc care se aduc în Cererea 4 și care se duc în cererile următoare).
Știm că Ciolacu și Boloș au fost la Bruxelles la finalul lui martie pentru o primă discuție cu privire la modificările pe care vor să le facă în PNRR. Știm că se duc din nou și săptămâna viitoare. Însă în continuare nu știm absolut nimic despre procesul decizional – care sunt propunerile aflate acum în discuție, care sunt justificările din spatele acestor propuneri, care sunt riscurile în continuare, există sau nu soluții de continuare pentru finanțări de 3,5 miliarde de euro multe dintre ele deja contractate.
Reamintim că PNRR înseamnă o parte bani gratis, iar împrumuturile sunt la dobânzi de 1%, cu mult sub dobânzile practicate în piața financiară (8%) pentru Guvernul PSD-PNL care a fost retrogradat de toate marile agenții de rating la stadiul de junk. Și dobânzile la împrumuturile de la BEI cu care se laudă Rafila că vor asigura continuarea finanțării spitalelor pe care nu a fost în stare să le finanțeze din bani gratis, se situează și ele la un nivel de patru ori mai mare decât cel din PNRR.
Această secretomanie pe care a manifestat-o Guvernul PSD-PNL și la precedenta modificare a PNRR din 2023 (cea prin care de exemplu Rafila a renunțat la peste 700 de milioane de euro pentru spitale noi; în total au renunțat atunci la 2 miliarde de euro) nu este însă doar o practică abuzivă din punct de vedere politic, al desconsiderării opiniei publice și a Parlamentului. Modificarea PNRR în aceste condiții este chiar una ilegală.
Guvernul, Ciolacu și Boloș, sunt obligați prin lege (Regulamentul PNRR 241/2021, este legislație primară, direct aplicabilă în toate statele membre) să deruleze un “proces de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante”.
REGULAMENTUL (UE) 2021/241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare, prevede cadrul legal în care se desfășoară
USR a arătat că știe cum se fac lucrurile corect și bine, construind aproape de la zero și într-un timp foarte scurt PNRR-ul – un adevărat plan de țară reformator, nepoliticianist și nepopulist, de care PSD și PNL și-au bătut joc.
Dacă e să ne referim doar la procesul de consultare publică pe care acum Ciolacu și Boloș îl ignoră, reamintim că MIPE, în mandatul lui Ghinea a însemnat 13 dezbateri publice s-au înscris aproape 4.000 de persoane iar 78% din acestea s-au înscris la minim două evenimente. Dezbaterile transmise pe pagina de Facebook a ministerului au avut peste 80.000 de vizualizări. Pe lângă aceste consultări, au fost și două informări detaliate ale Parlamentului în timpul procesului de negociere.
Cerem așadar lui Ciolacu și lui Boloș, dar în același timp și Comisiei Europene să-i oblige pe aceștia, să respecte legea și să facă publice propunerile de modificare. După 3 ani de gestionare dezastruoasă a implementării PNRR, inclusiv după ce l-au și modificat în 2023, această guvernare PSD-PNL nu are dreptul la nici cea mai mică pretenție de încredere că orice ar propune este în interesul românilor. Șansa de a mai salva ceva din PNRR în acest ultim an de implementare nu trebuie să ignore propunerile, punctele de vedere, observațiile venite de la cei care chiar se pricep, de la cei care sunt afectați în mod direct. Acest proces nu trebuie să se desfășoare la nivel de capacitate birocratică limitată a unor funcționari.
Și ca să înțelegeți mai bine imaginea dezastrului implementării PNRR, iată și cifrele:
- calendarul inițial prevedea 10 cereri de plată, din care ar fi trebuit să fi încasat deja Cererile 1-6. Pe același calendar, era depusă Cererea 7 și o pregăteam pe cea de-a 8-a pentru depunere în septembrie.
- calendarul renegociat de PSD-PNL în 2023 a însemnat reducerea la 8 cereri de plată. Și pe acest calendar acum trebuia să fi avut încasată și Cererea 4, depusă în martie Cererea 5 și în pregătire pentru septembrie Cererea 6. În bani asta însemna că la finalul lui 2025 ar fi trebuit să avem în conturi primite de la UE 21 de miliarde de euro.
- or noi încă nu am încasat nici măcar diferența de la Cererea 3, cele 1,3 miliarde de euro, care se vor adăuga celor 9,4 miliarde de euro primite până acum.
- renegocierea va însemna suprimarea altor două cereri de plată, astfel că la final vor fi fost 6 cereri față de 10 inițial.
Și în acest context reamintim și criticile CE într-o scrisoare recentă care acuză Guvernul nu doar pentru problemele pentru care a suspendat deja o sumă mare de bani din Cererea 3 și pentru care este vizibil că PSD-PNL în loc de a repara ceva, insistă în continuare cu tot felul de păcăleli – se vede asta din modul în care au legiferat noile măsuri legate de pensiile speciale, care au urmărit doar avantaje electorale; și se vede și din modul în care se derulează în continuare procesul de numiri. Criticile se referă și la întârzierile nejustificate dar și la modul în care se au înțeles Ciolacu și Boloș să negocieze modificarea PNRR.
Mai jos regăsiți și prevederile legale extrase din regulamentul 241/2021 care demonstrează că Ciolacu și Boloș modifică ilegal PNRR-ul. Și ce să vezi, de data asta pe Boloș nu-l mai poate salva de răspundere vreo ordonanță de urgență.
Articolul 21
Modificarea planului de redresare și reziliență al unui stat membru
(1) În cazul în care planul de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanțe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) și (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare și reziliență modificat sau un nou plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic.
(1a) Cu unicul scop de a profita de posibilitatea prevăzută la articolul 7 alineatul (3) din prezentul regulament și la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/795, statele membre pot adresa Comisiei o cerere motivată pentru a prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului menționate la articolul 20 alineatele (1) și (3) din prezentul regulament pentru a include măsuri care sprijină obiectivele Regulamentului (UE) 2024/795 fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului regulament.
(2) În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia evaluează planul de redresare și reziliență nou sau modificat în conformitate cu articolul 19 și elaborează o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) în termen de două luni de la transmiterea oficială a cererii. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească respectivul termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Consiliul adoptă noua decizie de punere în aplicare, de regulă, în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei.
(3) În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză nu justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia respinge cererea în termenul menționat la alineatul (2), după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea concluziilor Comisiei.
Articolul 19
Evaluarea Comisiei
(1) Comisia evaluează planul de redresare și reziliență sau, după caz, versiunea actualizată a acestuia, transmisă de statul membru în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) sau (2), în termen de două luni de la data transmiterii oficiale, și elaborează o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 20 alineatul (1).Atunci când efectuează evaluarea, Comisia acționează în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia poate face observații sau solicita informații suplimentare. Statul membru în cauză furnizează informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul de redresare și reziliență, dacă este necesar, inclusiv după transmiterea oficială a planului de redresare și reziliență. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească termenul pentru evaluare cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.
(2) Atunci când evaluează planul de redresare și reziliență și stabilește cuantumul care urmează să îi fie alocat statului membru în cauză, Comisia ține seama de informațiile analitice privind statul membru în cauză disponibile în contextul semestrului european, precum și de justificarea și de elementele furnizate de statul membru respectiv, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (4), precum și de orice alte informații relevante, cum ar fi, în special, informațiile incluse în programul național de reformă și în planul național privind energia și clima al respectivului stat membru, în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul Regulamentului privind Fondul pentru o tranziție justă, în planurile de implementare a garanției pentru tineret, precum și, dacă sunt relevante, informațiile referitoare la sprijinul tehnic primit prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.
Articolul 18
Planul de redresare și reziliență
(1) Un stat membru care dorește să primească o contribuție financiară în conformitate cu articolul 12 transmite Comisiei un plan de redresare și reziliență, astfel cum este definit la articolul 17 alineatul (1).
(2) După ce Comisia pune la dispoziție pentru alocare cuantumul menționat la articolul 12 alineatul (3), un stat membru poate actualiza și transmite planul de redresare și reziliență menționat la alineatul (1) de la prezentul articol pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2).
(3) Planul de redresare și reziliență prezentat de statul membru poate fi transmis într-un singur document integrat împreună cu programul său național de reformă și este transmis în mod oficial de regulă până la 30 aprilie. Statele membre pot transmite un proiect de plan de redresare și reziliență începând cu data de 15 octombrie a anului precedent.
(4) Planul de redresare și reziliență este motivat și justificat în mod corespunzător. Acesta prezintă, în special, următoarele elemente:
(…)
(q)
pentru pregătirea și, după caz, pentru implementarea planului de redresare și reziliență, un rezumat al procesului de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, precum și al modului în care contribuțiile părților interesate se reflectă în planul de redresare și reziliență, rezumatul respectiv urmând să fie completat, atunci când capitolul privind REPowerEU a fost inclus, prin stabilirea părților interesate consultate, printr-o descriere a rezultatului procesului de consultare cu privire la respectivul capitol și printr-o prezentare a modului în care contribuțiile primite au fost reflectate în acesta;
Credit foto – Ziua de Cluj
