Sărbătorirea Zilei Independenței Georgiei la Tbilisi a fost mai simbolică ca niciodată. La 26 mai, mii de oameni au mers de pe strada Merab Kostava spre Vake Park protestând împotriva așa-numitei „legi a agenților străini” – traseul protestatarilor de duminică repetându-l pe cel al primului marș de Ziua Independenței Georgiei din 26 mai 1919 – la un an după ce țara și-a declarat independența față de Rusia.
Legea privind agenții străini va impune organizațiilor georgiene care primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”. Proiectul pentru această lege vine din Rusia – un act similar a fost adoptat acolo în 2012 – de unde și sloganul protestatarilor georgieni: „Da Europei, nu legii ruse”.
În Rusia, legea a fost adoptată pe fondul protestelor împotriva deciziei lui Putin de a reveni la președinție după patru ani ca prim-ministru (2008-2012) – reprimarea protestelor de către autoritățile ruse, începute în decembrie 2011, a marcat încă o strângere a șurubului autoritar. Nu este de mirare că georgienii văd modelul și se tem că țara lor și-ar putea pierde din nou libertatea politică, așa cum și-a pierdut independența odată cu anexarea la Uniunea Sovietică în 1922.
Autocrații de astăzi, în special cei din democrațiile deficitare și regimurile hibride, trebuie să facă față mai multor provocări: opoziție politică, un sistem de justiție imparțial, alegeri libere și corecte, mass-media independentă și o societate civilă. Ultimele două rămân deseori ultimul bastion al controlului democratic extern, atunci când alte mecanisme de control și echilibru ale puterilor au fost deja erodate de conducerile autocrate.
Legea rusă privind agenții străini a fost atât de eficientă în torpilarea organizațiilor societății civile ruse și a mass-mediei libere, care adesea depindea de sprijinul financiar occidental, încât legile privind agenții străini au devenit un instrument util în tolba fiecărui autocrat.
Ungaria lui Viktor Orbán a adoptat acest tip de lege în 2017, Republica Srpska a lui Milorad Dodik (entitatea sârbă din Bosnia) – în 2023, Kârgâzstanul lui Sadyr Japarov – în 2024; iar discuțiile privind adoptarea unei legislații similare sunt în curs de desfășurare în Slovacia lui Robert Fico și în Serbia lui Aleksandar Vučić.
În timp ce autocrații se referă adesea la legea agenților străini adoptată în SUA în 1938 (Foreign Agents Registration Act, FARA) pentru a înăbuși criticile internaționale ale atacurilor asupra culturii democratice, FARA afectează în principal firmele de lobby, avocatură și PR care lucrează pentru clienți străini, în timp ce funcția principală a „legilor privind agenții străini” ale autocraților este de a controla societatea civilă și de a suprima disidența și pluralismul mass-media.
Partidul de guvernământ din Georgia, Visul Georgian (GD), al oligarhului georgiano-rus Bidzina Ivanishvili, a încercat, pentru prima dată, să adopte legislația în 2023, dar tentatisa sa a fost oprită de protestele în masă și de criticile internaționale.
Deși partidul Visul Georgian a promis că nu va resuscita proiectul de lege, a decis să-l reintroducă în 2024.
Mișcarea Visul Georgian merge în paralel cu anti-occidentalismul în creștere al elitelor conducătoare georgiene care diseminează teorii aiuritoare ale conspirației conform căreia Occidentul încearcă să „târască” Georgia într-un război cu Rusia. Adresându-se susținătorilor săi în aprilie 2024, Ivanishvili a produs un mit al „Partidului Războiului Global”, o forță puternică anonimă „care are o influență decisivă asupra NATO și Uniunii Europene și care vede Georgia și Ucraina doar ca fiind carne de tun”.
Critica internațională a tentativelor legii de a reintroduce „legea agenților străini” este, potrivit lui Ivanishvili, determinată de eșecul „Partidului Războiului Global de a transforma Georgia într-un al doilea front, în ciuda eforturilor mari, pe care le-ar fi putut realiza foarte ușor odată cu revenirea agenților la putere”. Prin „agenții Partidului Războiului Global”, Ivanishvili se referea aparent la partidele democratice pro-occidentale georgiene.
Teorii ale conspirației antisemite
Pe lângă evocarea nuanțelor antisemite ale „Partidului Războiului Global” (o cabală transnațională care manipulează evenimentele globale), e de subliniat că deputatul GD Mariam Lashkhi chiar a comparat „Partidul Războiului Global” cu francmasonii – propagarea acestei noțiuni de către GD semnalează o realiniere geopolitică a elitelor conducătoare georgiene.
Ivanishvili consideră că Rusia câștigă războiul împotriva Ucrainei. Din moment ce potențiala victorie a Moscovei va slăbi în mod necesar Occidentul și va consolida influența iliberală rusă în Europa, GD este gata să se alăture Rusiei – sfidând voința poporului georgian, care continuă să sprijine în mod covârșitor integrarea euro-atlantică.
Ceea ce rămâne pentru GD este să încalce voința și spiritul georgienilor. Înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în luna octombrie a acestui an, adoptarea „legii agenților străini”, care va submina mass-media liberă și grupurile interne de monitorizare a alegerilor, este doar o etapă a unei sordide contrarevoluții anti-occidentale ce urmărește să răpească Georgia din familia europeană și să o încorporeze în sfera de influență rusă.
Sprijinul financiar pentru grupurile societății civile trebuie să continue, iar UE ar trebui să adopte o poziție mai fermă în apărarea intereselor organizațiilor pro-democratice georgiene și a propriilor interese geopolitice în regiune.
Între timp, regresul elitelor conducătoare georgiene în ceea ce privește democrația și valorile europene ar trebui să conducă la restricții de călătorie împotriva celor responsabili.
Nota redacției – Articolul a fost publicat inițial de EU OBSERVER și este tradus în exclusivitate pentru cititorii Comunității Liberale cu acordul autorului.
