La alegerile parlamentare de duminică s-a înregistrat recordul de prezență la vot din toată istoria post-1989 a Poloniei. Coaliția de centru pro-europeană, condusă de Donald Tusk, va forma Guvernul după opt ani de conducere PiS (Lege și Justiție) și o campanie electorală departe de a fi cinstită.
Presa internațională a descris alegerile de duminică ca fiind istorice pentru viitorul democrației liberale în Polonia. Cei opt ani de guvernare PiS (Lege și Justiție), condus cu o mână forte de Jaroslaw Kaczynski, au atras numeroase acuzații din partea Comisiei Europene și observatorilor internaționali. Între cele mai importante probleme se află subminarea statului de drept și politizarea justiției, controlul instituțiilor media de stat și crearea unui sistem clientelar, măcinat de scandaluri de corupție. Peste 36 de mld Euro alocate Poloniei sunt blocate de Comisia Europeană din cauza tentativelor de a călca în picioare independența justiției de către PiS.
Semnele unor alegeri tensionate au fost văzute încă din cursul săptămânii, când numărul de polonezi din diaspora înregistrați la secțiile din afara țării s-a dublat. Tradițional, polonezii emigrați votează opoziția la PiS. Pozele din social media au amintit de cozile pe care le făceau românii plecați din țară la alegerile parlamentare din 2016. Ore întregi au așteptat polonezii din UE pentru a-și exprima votul. După închiderea urnelor la ora locală 21, s-a consemnat cel mai mare procentaj de prezență la vot, aproape 73%, numărul tinerilor (vârsta între 18 și 29 de ani) fiind mai mare decât segmentul de vârstă de peste 60 de ani.
Lege și Justiție (PiS) a obținut cel mai mare număr de voturi (36,6%), însă nu are nicio șansă să formeze guvernul în fața coaliției anunțate de Forța Civică (31,1%), A Treia Cale (13,5%) și Stânga (8,6%). Partidul extremei drepte, Confederația, s-a prăbușit la vot până la 6%, după ce în sondajele anterioare era estimat la 9-11%. Noua coaliție împotriva PiS va avea 248 de locuri din Sejm, Camera inferioară a Parlamentului, iar Lege și Justiție și Confederația vor avea doar 212 locuri.
O schimbare neașteptată este căderea în gol a alianței de extremă dreapta Confederația (Konfederacja), formată în 2019 și cunoscută sub numele Confederația Libertate și Independență. Aceștia au o platformă naționalist-conservatoare, euro-sceptică, xenofobă, uneori cu accente antisemite și un discurs pronunțat împotriva refugiaților din Ucraina. Una dintre explicațiile pentru rezultatul extrem de slab este insistența cu care liderii săi au criticat Uniunea Europeană și subvențiile pentru fermierii din rural, sprijiniți generos până acum de politicile UE, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina.
Campania electorală a fost tensionată și așteptată cu înfrigurare în toată Europa. Una din tacticile PiS de a-și mobiliza electoratul a fost inițierea unui referendum, concomitent cu alegerile, pe teme folosite, de exemplu, și de guvernul de la Budapesta. Deputatul Dan Barna, prezent ca observator la alegerile din Polonia, le-a publicat pe o platformă socială: 1. Susțineți vânzarea activelor statului către entități străine, ceea ce va duce la pierderea controlului femeilor și bărbaților polonezi asupra sectoarelor strategice ale economiei? 2. Susțineți creșterea vârstei de pensionare, inclusiv stabilirea vârstei de pensionare crescută la 67 de ani pentru femei și bărbați? 3. Susțineți eliminarea barierei de la granița dintre Republica Polonia și Republica Belarus? 4. Susțineți acceptarea a mii de imigranți ilegali din Orientul Mijlociu și Africa în cadrul mecanismului de relocare forțată impus de birocrația europeană?
Donald Tusk a declarat, duminică seară, copleșit de emoție: „Polonia a câștigat. Democrația a câștigat. Vom forma un nou guvern democratic cu aliații noștri”. Unul dintre liderii Stângii (Lewica) a spus, de asemena, că „Polonia se întoarce la Europa”. În contextul Poloniei, președintele Andrzej Duda poate, conform Constituției, să dea partidului Lege și Justiție prima opțiune să formeze guvernul, însă acest pas doar ar întârzia formarea unui cabinet în jurul Coaliției Civice (KO).
Noul guvern al alianței dintre Coaliția Civică, Stânga și A Treia Cale este așteptat să acționeze, pe termen scurt, pentru a restabili bunele relații cu Uniunea Europeană, întâi de toate prin anularea reformelor judiciare care au slăbit domnia legii. O altă prioritate este modificarea legislației anti-avort, una dintre cele mai restrictive din Europa.
Media internațională a relatat mai multe povești de pe teren din ziua alegerilor. Karolina, o tânără de 26 de ani din apropiere de Varșovia, a spus corespondentului The Economist referitor la exercitarea votului – „Mă uit în șifonier și nu îmi vine să port nimic din tot ceea ce am, însă asta nu înseamnă că voi merge goală pe stradă”. Când viitorul democrației și al drepturilor fundamentale se joacă la alegeri, o cetățenie activă poate preveni, uneori în mod miraculos, alunecarea pe panta iliberalismului.
