La câteva luni după episodul Gheboasă internetul a luat-o razna din nou. Erika Isac, o tânără cântăreață de 20 și ceva de ani a „îndrăznit” să spună lucrurilor pe nume. Un subiect ce încântă nespus multe doamne și domnișoare și supără puțin cam tare anumiți domni. Numiți în cele ce urmează Mirei. Și nu doar din Târgu Măgurele.
Dacă ai ajuns să citești aceste rânduri oarecum întâmplător și deja te întrebi ce e asta (la feminin) sau „ce pl mea” zice aici (la masculin), înseamnă că bula ta de social media nu a dat încă de cea mai recentă melodie românească. Dar e inevitabil, mai devreme sau mai târziu. Pentru că Macarena, de Erika Isac, nu doar a făcut milionul de vizualizări în câteva zile, dar a dat startul la o nouă dezbatere în societatea noastră care încă se bucură tacit de o normalitate puțin contestată atunci când este vorba de subiecte tabu legate de sex, abuz, locul femeii sau, în general, orice riscă să pună în pericol cutumele existente și transmise mai departe de generațiile crescute #altfel.
Eu, Erika & Co. facem însă parte din noile generații care au cunoscut libertatea dintotdeauna și care găsesc rapid metode de a-și exprima oful, de a revendica un manifest puternic în ceea ce privește mentalitățile clădite de odinioară. Iar totul a luat amploare pentru că Erika a avut grijă ca acest manifest să nu treacă neobservat: de la versurile atent alese și până la simbolistica scenelor din videoclip, Macarena este o operă de artă a gen Z. Demnă de atenția online-ului, unde totul este amplificat când ai tupeu să ieși din tipar.
Mulți spun că părerile despre melodie sunt împărțite în două: mândrele Macarene, care felicită tupeul și susțin mesajul-manifest #girlpower, și Mireii ofensați #ceplmea, care caută argumente pentru a mai face puțin bullying internautic căci mesajul oricum le-a intrat pe o ureche și le-a ieșit pe cealaltă. Fie și el transmis într-o mitocaneză fluentă din partea Erikăi, demnă de lăudat.
Sau de criticat. Eu vă zic că sunt chiar trei tabere defapt. Au ieșit la suprafață și destul de multe Mirele indignate #odoamne, care consideră că melodia este o „mizerie”. Cum poate o domnișoară să apară așa în spațiul online, să vorbească așa. Pentru că dacă este un alt lucru în care mă regăsesc, pe lângă melodie, vers cu vers, este și reacția pe care au avut-o îndeajuns de multe femei, atacând-o și ele pe Erika. Nu de multe ori suntem judecate chiar de aceeași breaslă, mai ales când manifestăm mai mult tupeu, mai multă libertate în felul în care alegem să ne trăim viața, în afara tiparelor.
Academic spus, Macarena reprezintă o reflecție pătrunzătoare asupra normelor sociale, dinamicii genurilor și complexităților relațiilor moderne. Dar nu despre teorie vreau să vorbim.
E o realitate.
Și aici la mine în Berceni, frate cu „Târgu Măgurele”, Macarena reprezintă un manifest al tuturor fetelor care au copilărit cu un ochi la spate, care s-au prefăcut că vorbesc singure la telefon în drum spre casă sau care sunau o prietenă când se urcau în taxi. Mă rog, așa era pe vreme mea, astăzi se trimite un Whatsapp: „Fată, hai că-ți dau locație live în caz de-orice”. Iar având în vedere că relațiile de azi nu mai încep la teatru, muncă sau prin cercurile sociale, ci de multe ori cunoști pe cineva pe internet, e absolut normal ca astfel de situații „paranoia” să se ivească destul de des. Cu atât mai mult când o fată sau chiar o femeie a trecut prin experiențe mai neplăcute.
În schimb, grijile multor bărbați sunt cu totul altele, iar Erika o zice cel mai bine: „Când un bărbat și o femeie ies la primu’ date / Bărbatului i-e frică să nu fie păcălit de glet / Să nu cumva să nu arate fata ca în poze / Femeii îi e frică să nu-l apuce p-ăsta psihoze / Să nu-l apuce omoru’, să-l apuce violu”.
Mai e un lucru de adăugat, văzând anumite reacții din online. Nu degeaba face Erika referire încă din primele versuri la un anumit Mirel (un personaj fictiv, în caz că nu te-ai prins deja). Intenția nu este nicidecum de a aduce un atac la cele 4 miliarde de bărbați și nici la populația masculină a României. Este vorba de un protest împotriva comportamentelor deviante. Iar ca femeie, este îndeajuns să știi că există o șansă, fie și slabă, de a fi în pericol, pentru a activa modulul de precauție.
Înainte să te las, pentru că știu că deja vrei să dai play încă o dată la melodie, îți mai spun câteva lucruri pe care e foarte posibil să nu le fi observat în videoclip. Mult mai deep decât te-ai fi așteptat sau de cât internetul a înțeles, de altfel.
Întregul concept al videoclipului are la bază mitul zeiței Hecate: The Maiden – The Mother – The Crone sunt cuvintele care apar în cele trei secvențe, și anume domnișoara/fecioara – mama – femeia bătrână, înțeleaptă. Cozile împletite reprezintă un simbol al femeilor care se unesc și luptă împreună, dar și o formă de control asupra aspectului fizic sau chiar, mergând și mai departe, o formă de disciplină, fiind vorba de părul prins. Secvența de la final când coada împletită este lăsată liberă este un adevărat îndemn la schimbare și ieșirea din tipar.
Dacă această melodie este doar un manifest sau are și putere reformatoare, rămâne însă de văzut. Deși s-ar vrea drept un antidot pentru mitocani, reacțiile din online mă fac să cred că este doar un episod de #girlpower ce va rămâne uitat. Pentru că singurul antidot pe termen lung este educația, iar pentru asta mai sunt multe de făcut.
