Rămâne Moldova în afara UE? Vor fi pedepsite statele care nu respectă statul de drept? Cine va decide bugetul european? Intrăm complet în Schengen? A fost recompensat Ciolacu pentru ca a propus o femeie comisară europeană?
Câteva răspunsuri printre rândurile propunerii Ursulei von der Leyen de portofolii pentru colegiul de comisari europeni pentru următorii cinci ani. Așa cum au observat mai mulți analiști, portofoliile se întretaie.
Asta și datorită „obezitatii” colegiului de comisari: 27 de portofolii nu au cum să nu contină repetiții sau domenii oarecum anecdotice la nivel de politică europeană.
Faptul că guvernele naționale nu au vrut să reducă mărimea Comisiei Europene a dus la apariția vicepreședinților, introduși pentru prima dată de Jean Claude Juncker în 2014.
O româncă vicepreședinta: de ce și ce înseamnă?
Roxana Mînzatu, cea de-a doua nominalizare a prim-ministrului Marcel Ciolacu, după ce președinta Comisiei Europene a insistat ca acesta să propună și un nume de femeie, nu doar pe Victor Negrescu, a obținut un astfel de mandat de vicepreședintă a Comisiei Europene.
De altfel, în conferința de presă în care a anunțat propunerile, Ursula a accentuat faptul că a trebuit să insiste pentru a reuși să crească reprezentarea femeilor în rândul colegiului de comisari.
Într-o primă fază acestea reprezentau doar 22% din propunerile naționale. Acum proporția a ajuns la 40%, iar Ursula a spus că și având această realitate în minte a nominalizat trei femei în poziția de vicepreședinte, față de doi barbați (Kajei Kallas îi revenea deja de drept poziția, fiind nominalizată de Consiliu să conducă politica externă a UE).
Poziția de vicepreședintă îi oferă Roxanei Mînzatu o pârghie politică importantă, chiar dacă portofoliul obținut, care va grupa afacerile sociale și educația, e sub ambițiile anunțate de Marcel Ciolacu, care își dorea să obțină un dosar economic.
Rămâne de văzut cum va reuși aceasta să folosească această pârghie și dacă va deveni o voce influentă în următorul colegiu de comisari.
Având în vedere că nu a fost în prim-planul politicii românești e greu de făcut un pronostic pe subiect, însă vom avea un prim indiciu în cadrul audierilor din Parlamentul European, care se vor desfășura în octombrie.
Din păcate, mandatul Roxanei Mînzatu, dacă va fi confirmat, a început cu stângul, prin refuzul lui Marcel Ciolacu de a își susține propunerea înainte de oficializare și în parlamentul național – ceea ce i-ar fi conferit o legitimitate mai amplă și ar fi reprezentat un bun exercițiu.
Cine a luat portofoliile economice?
Portofoliile economice au fost atribuite comisarilor din Franța, Italia, Polonia, Portugalia si Letonia. Astfel, așa cum am anticipat, Franța a reușit sa pastreze piața internă, obținând pentru Stéphane Séjourné, nominalizat în locul rivalului declarat al Ursulei von der Leyen – Thierry Breton, postul de vicepreședinte pentru prosperitate și strategie industrială. Valdis Dombrovskis, care a fost membru al Comisiei și în perioada precedentă a primit portofoliul pentru economie și productivitate.
Portugheza Maria Luis Albuquerque a primit serviciile financiare și uniunea investițiilor, în vreme ce italianul Raffaele Fitto a primit portofoliul pentru coeziune și reforme (cunoscut în trecut sub numele de dezvoltare regională).
Un portofoliu esențial a primit și polonezul Piotr Serafin: cel pentru buget. Din poziția aceasta el va conduce negocierile pentru următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034.
Renew Europe, grupul din care face parte USR, a păstrat justiția
Deși multe guverne au râvnit un post economic, consider că un portofoliu cheie în următorul colegiu va fi și cel al justiției, statului de drept și democrației care îi revine și de aceasta dată familiei politice liberale europene, din care face parte și USR, prin intermediul irlandezului Michael McGrath.
Justiția si statul de drept sunt domenii care trebuie consolidate la nivel european. Una dintre principalele provocări cu care ne confruntăm la nivelul Uniunii Europene este o erodare lentă a democrației care pune în pericol chiar fundația acestei construcții europene.
Uniunea Europeană nu poate exista fără democrație și stat de drept. Iată de ce următoarea Comisie Europeană trebuie să îmbunătățească metodologia rapoartelor anuale despre statul de drept: adesea acestea raman la suprafața, fără să intre în profunzimea evoluțiilor interne.
În fine, recomandările formulate de Comisie în aceste rapoarte trebuie sa aiba și „dinți”, adică un set de penalizari care să fie asociate nerespectării acestora. In lipsa acestora, rapoartele vor ramane doar maculatura.
De altfel, Ursula von der Leyen a anunțat în discursul prin care a cerut Parlamentului European un nou mandat în fruntea Comisiei Europene că va extinde mecanismul prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept la toate categoriile de finantari oferite de Uniunea Europeană.
Schengen și Republica Moldova: niște vești nu foarte bune
Portofoliul pe afaceri interne și migrație va fi ocupat de austriacul Magnus Brunner – ceea ce pare să reducă speranțele pe care guvernul le avea de a completa integrarea noastră în Spațiul Schengen (chiar dacă comisarii europeni ar trebuie să acționeze independent de presiunile politice naționale).
În aceeași optică, numirea la extindere a comisarei neconfirmate încă din partea Sloveniei nu este de bun augur pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Nu doar că Slovenia este preocupată mai mult de zona Balcanilor decât de vecinii noștri din Est, dar în sine Ursula von der Leyen nu pare să ofere o greutate politică unui portofoliu care ar trebui sa fie crucial, dacă reușim să coagulam suficientă voința politică la nivel european pentru a aduce Republica Moldova in Uniunea Europeana.
Să sperăm că aceasta lacună de viziune va fi compensată prin prezenta unei politiciene liberale extrem de puternice în fruntea politicii externe a Uniunii Europene. Este vorba de Kaja Kallas, fosta prim-ministră a Estoniei, care va fi înaltă reprezentantă UE pentru afaceri externe și politica de securitate, dar și vice-președinta Comisiei Europene care va coordona comisarii cu portofolii de politică externă.
