Ziua în care CCR le-a redat foarte multor români respirația nu poate fi ziua spălării de păcate sau a trezirii în conștiință a acestei Curți. Pentru că în aceeași zi cu anularea candidaturii lui Georgescu, judecătorii CCR au găsit momentul perfect pentru a închide fără zgomot șarada penelisto-pesedistă a recalculării pensiilor militare, începută în noiembrie anul trecut, la debutul campaniilor electorale – CCR a declarat neconstituțională legea inițiată de PNL și votată și de colegii de coaliție de la PSD, deși erau conștienți și unii și alții că nu va ajunge să fie pusă în aplicare.
Decizia asta trebuie explicată, din trei motive.
Primul este acela că militarii trebuie să înțeleagă că singurul scop al PNL și PSD a fost acela al încercării de a obține niște voturi în alegerile parlamentare și cele prezidențiale, chiar dacă știau că mint fără vreo urmă de regret.
Al doilea motiv este acela de a arăta că CCR nu a luat această decizie din responsabilitate și grijă față de viitorul PNRR.
Al treilea, tocmai pentru faptul că l-am auzit ieri pe Ciolacu la ședința de guvern că se apucă iar de urgentat implementarea PNRR ca să poată fi absorbiți toți banii. Și presimt că această decizie va fi invocată ca rezolvând problema pentru care a fost blocată Cererea de plată nr.3.
Să vă reamintesc un pic contextul.
Cererea 3 – depusă în decembrie 2023, cu o întârziere de 9 luni – care trebuia să aducă la bugetul de stat 2,4 miliarde de euro necesari pentru plata facturilor aferente investițiilor în derulare și a celor finalizate, este în acest moment blocată în totalitate.
Cum s-a ajuns totuși la această măsură, deși în urma evaluării finalizate în octombrie 2024, fuseseră suspendate “doar” 1,1 miliarde de euro?
Pentru că înainte să apuce cei de la CE să termine de semneze ordinele de plată pentru diferența de 1,3 miliarde de euro (cât rămăsese din totalul de 2,4 miliarde după suspendare), Coaliția PSD-PNL “a dat cu bățul în baltă”. Într-o întrecere de populism electoral Coaliția PSD-PNL a adoptat la începutul lunii noiembrie, chiar la debutul campaniei electorale, o lege prin care se se propunea recalcularea pensiilor militare.
Ca idee, demersul, unul de aplicare a acelorași principii de la recalcularea pensiilor generale, ar fi putut fi considerat unul onest, poate chiar cu șanse de reușită, dacă inițiatorii, cei de la PNL, ar fi făcut treaba asta cum trebuie, nu doar urmărind voturile de campanie. Pentru că această recalculare se adresa militarilor, celor mulți dintre ei, cei cu pensii de 2-3000 mii de lei (ofițeri superiori), nu celor ca Ciucă și celorlalți speciali ca el, îmbuibații cu pensii de 2-3000 de euro.
Doar că această modificare afecta jalonul pensii speciale prins în Cererea de plată nr.3, care tocmai fusese evaluat pozitiv de către Comisia Europeană; iar unul din principiile de bază ale implementării PNRR îl constituie ireversibilitatea reformelor.
Deci, dacă chiar își doreau binele rezerviștilor militari, trebuia mai întâi să fie purtate discuții cu reprezentanții CE în care să fie explicată problema, una reală de altfel cum am spus mai sus. Este posibil să fi fost găsită înțelegere.
Nu s-a întâmplat acest lucru, prin urmare, cei de la Comisie, pe bună dreptate au considerat această adoptare a legii de recalculare a pensiilor militarilor ca încălcând jalonul deja evaluat. Așa că au anunțat informal Guvernul că nu vor plăti nimic din ce rămăsese de plată din Cererea 3 până la lămurirea problemei. Și cum venea deja decembrie, discuțiile urma să fie reluate abia în februarie când “se reintră în pâine” la Bruxelles.
După ce PSD votase cot la cot cu PNL în Parlament ca să nu piardă electoral, în Ciolacu s-a trezit responsabilitatea și a încercat s-o dreagă; dar pe ușa din dos, apelând la Avocatului Poporului care a sesizat Curtea Constituțională, blocând astfel intrarea în vigoare a legii.
CCR, într-o aparentă atitudine de neimplicare politică, a dat termen inițial de soluționare data 17 decembrie, adică după ce s-ar fi finalizat procesul electoral. Știm cu toții ce s-a întâmplat cu alegerile, așa că nu a fost considerat un moment potrivit să agite și ei apele, o decizie fiind amânată pentru 4 februarie 2025. Nici atunci nu s-au aliniat planetele, așa că am avut o nouă amânare, pe 11 martie, care a coincis cu ziua în care a fost respinsă definitiv candidatura lui georgescu.
Doar că după ce a amânat decizia la pensiile militare, două zile mai târziu, pe 19 decembrie, probabil gândindu-se că nu se știe ce urmează și mai bine să-și securizeze în primul rând veniturile proprii, CCR a anulat de tot practic jaloul pensiilor speciale (care era afectat doar parțial de legea cu recalcularea pensiilor militare). Adică nu sunt bani pentru amărâți, dar tot timpul specialii fac rost pentru ei.
S-a întâmplat asta declarând neconstituțională impozitarea progresivă a veniturilor din pensii. Impozitarea progresivă a pensiilor a fost compromisul acceptat de CE pentru eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, în contrapartidă renunțarea la eliminarea pensiilor speciale (mai puțin cele ale magistraților, care erau singurele protejate de decizii ale CCR la momentul negocierii PNRR). Culmea, că această impozitare fusese agreată prealabil cu CCR, chiar dacă doar informal, cu CCR
Practic CCR a anulat ex-post una din măsurile de reformă a pensiilor speciale, reformă pe care guvernul a raportat-o la Comisia Europeană ca fiind îndeplinită, iar Comisia Europeană a luat-o în considerare atunci când a evaluat pozitiv a treia cerere de plată din PNRR.
Iar ieri, Ciolacu a decis prin OUG să pună în aplicare decizia CCR pe neconstitutionalitatea impozitării progresive. Cum spuneam, e neconstituțional să dai bani pentru recalcularea pensiilor unor amărâți, în schimb e perfect constituțional să le menții celor speciali pensiile nesimțite.
Și la decizia pe impozitarea progresivă, CCR a încercat să se ascundă, pentru că nu a declarat neconstituțional articolul din legea pensiilor speciale (Legea 282/2023) prin care se introducea impozitarea progresivă, ci articolul din Codul fiscal care era modificat prin aceasta lege a pensiilor speciale.
Practic, au încercat să ascundă că neconstituționalitatea se referă la impozitarea progresivă a pensiilor speciale, decizia făcând trimitere la Codul fiscal, iar comunicatul CCR descrie foarte superficial despre ce este vorba, vorbind despre venituri, fiind omisă vreo referire la impozitarea progresivă, vorbindu-se doar de venituri.
Mai frumos, CCR mai trântise o dată legea pensiilor speciale, iar Legea asta nouă, 282/2023, a fost votată „în urma punerii în acord cu recomandările Curții Constituționale”, practic după ce s-au înțeles PSD- și PNL cu cei de la CCR pe o formă care să fie acceptată.
Deci nu există niciun motiv pentru căzut în admirația CCR!
Cu alte cuvinte, decizia de neconstituționalitate pe pensiile militare nu ajută cu nimic la deblocarea banilor eferenți Cererii 3 din PNRR.
Iar în contextul explicat mai sus, e doar de un cinism de nedescris, ca să nu mai vorbim de actul de lașitate de a o ascunde în spatele unei decizii care dă bine la poporul îngrijorat de posibila vânzare la ruși de către candidatul anulat.
Sau poate nu m-am prins eu și e chiar un act de pedepsire a presupusei mase de admiratori georgeștieni din randurile rezerviștilor militari.
Cert e că acum Cererea 3 rămâne blocată de decizia CCR din 19 decembrie pe impozitarea progresivă, partea cu pensiile militare nu mai contează deloc în procesul de reevaluare a jalonului pensii speciale.
Și cel mai probabil o sa mai coste vreo 600 de milioane de euro, cel puțin, peste alea 1,1 MLD de euro deja suspendate.
***
Ce zice CE în evaluarea jalonului pensii speciale:
„Fifthly, the reform introduces higher taxation for special pensions above a certain threshold. As these pensions almost always include a non-contributory part that is funded by the State budget, the introduction of additional taxation increases the contributory nature of special pension regimes. Pensions in Romania are taxed at a 10% tax rate. This rate applies to the full pension, minus a fixed non-taxable income RON 2.000. Article XVIII of Law No. 282/2023 introduces a 15% tax rate for special pensions (only the non-contributory part) higher than the average net wage used at the time of the preparation of the previous year’s social security state budget, and of a 20% tax rate of personal income tax for pensions (non-contributory part) higher than the average gross wage used at the time of the preparation of the previous year’s social security state budget.”
