📻 Cel mai recent episod din podcastul Comunității Liberale își propune să răspundă la următoarea întrebare: Capitularea Ucrainei duce la pace sau război? Matei Udrea și Cristian Ghinea trec în revistă istoria relațiilor româno-ruse, primele tratate pe care domnitori ai principatelor dunărene le-au semnat cu conducătorii ruși și cum și-au respectat aceștia din urmă, în general, cuvântul dat.
#Digitalizare Sorin Ioniță, aflat în Ucraina, a împușcat o mică amendă de la rutieră. Iată cum funcționează treaba într-o țară aflată în război: „Ce vreau să zic e că poliţia rutieră ucraineană lucrează cu tablete individuale în care mi-au băgat rapid datele, au printat amenda ca bon de casă din ăla format cârnat şi am plătit-o pe loc cu cardul la POS. Dacă nu plăteam, se trimitea automat în vamă şi la adresa mea din Bucureşti. De, ţară în război, nene, îşi permit. Cică noi îi ajutăm pe ei cu digitalizarea – adică atunci când scrie organul nostru cu degetele PV-urile alea de rupe trei pixuri în juma’ de oră”. La aflarea știrii, ministrul Predoiu l-a sunat imediat pe Valeriu Zgonea de la ANCOM să importe procedura de la omologii ucraineni, însă telefonul roșu de pe fix era ocupat pe toate liniile.///
#TrumpentruNobel În social media știrea că rectorul SNSPA l-a propus pe Donald Trump pentru Nobelul pentru pace a stârnit valuri de comentarii, unele ultragiate, altele amar-ironice. Jurnalistul Răzvan Chiruță scrie că „Prima dată am crezut că e o glumă, ceva. Nu știam că premiul Nobel pentru Pace se dă și ălora care aruncă lumea în haos economic și face pact cu criminalii împotriva unui popor agresat.” Poate că rectorul SNSPA Remus Pricopie a aplicat vechiul proverb american „You gotta grab them by the ego!” și apoi îl va propune și Doctor Honoris Causa, de ce nu?///
#Mașinăriademinciuni Vitalie Cojocari de la Euronews a extras câteva date din cartea sociologului Philip N. Howard, recent apărută: „Iată niște statistici amețitoare despre rețelele sociale -📍China plătește 2 milioane de oameni pentru a scrie o jumătate de miliard de mesaje pe an;📍Un fost președinte mexican a avut aproape 80 de mii de conturi complet automatizate care îl aclamau; 📍Vietnamul a instruit 10 mii de studenți pentru a fi desfășurați ca trupe cibernetice;📍În Rusia, jumătate din conversațiile de pe Twitter sunt purtate de conturi automatizate false;📍Până în 2016, 25 de țări cheltuiau peste 2,5 miliarde de dolari pe an pentru cohorte de comentatori, recenzori, hărțuitori, susținători. Altfel zis, troli;📍Până în 2020, peste 70 de țări organizaseră echipe de dezinformare pe rețelele sociale;📍La alegerilor prezidențiale din 2016 din SUA, pe Twitter a existat un raport de 1 la 1 între știrile îndoielnice și știrile profesioniste” pentru a lansa o discuție despre ce fac trolii și boții pe rețelele sociale și anume „Manipulează prin minciuni opinia publică, crează senzația de fenomen masiv, sucesc mințile oamenilor și îi conving să voteze într-un anume fel”. Sigur, pe lângă analfabetism funcțional avem și anafabetisimul digital, însă soluții pe termen scurt nu prea sunt.///
#MAEvsPeskov Sociologul Puiu Lățea remarcă reacția MAE la declarațiile pline de „înțelepciune rusească” ale lui Peskov, purtător de cuvânt al lui Putin, conform căruia alegerile din România „nu au legitimitate fără candidatura lui Georgescu” și ne spune că „Nu țin minte să fi citit un comunicat la fel de bun al MAE sau al altui minister”. Reacția MAE merită și ea citată: „Rusia nu are alegeri libere de aproape 20 ani. Un stat agresor nu poate să dea lecții de democrație. Pentru contrast, în Rusia opoziția nu are parte de acces la instituții și procese legale. Opozanții sunt executați la câțiva metri de Kremlin. România a răspuns deja direct ingerinței străine trimițând acasă pe cei care au ținut legătura cu o grupare paramilitară (de sorginte nazistă) asociată unui candidat”. Uite că diplomația română știe să scrie fără limbă de lemn și bla-bla. Când se face treabă, lăudăm și noi, ne dorim să o facem mai des.///
#Paranoia Administrația Trump a pornit o ofensivă așa-zis anti-woke în SUA, însă, luați de valul orbirii ideologice, au dispus ștergerea unor chestii care nu aveau nicio legătură cu subiectul. Astfel, dorind să șteargă fotografii suspecte că ar conține „propagandă gay”, administrația Trump a inclus pe lista neagră bombardierul B-29 Enola Gay. Celebrul DOGE coordonat de Elon Musk a deplâns faptul că administrația Biden a dorit „să facă șoareci transgender”. De fapt, Enola Gay a fost bombardierul care a lansat prima bombă atomică în Japonia, iar șoarecii invocați erau folosiți la un experiment medical ca animale „transgenice”, adică modificate genetic, pentru a studia cancerul și alte boli. Poate că există numeroase excese în valul DEI (diversitate, echitate, incluziune) din America ultimilor ani, însă zelul actual al DOGE seamănă cu un meseriaș care pune mâna prima dată pe o teslă. Se întâmplă accidente.///
#VanceVsSnyder Poetul Radu Vancu recomandă un interviu cu Marci Shore, soția mai cunoscutului istoric T. Snyder, ambii la Universitatea Yale, în care vorbește despre atacul lui J.D. Vance împotriva lui Snyder, numit pe X „o rușine pentru Yale”. După cum știți deja Snyder este istoricul nostru preferat, am zis asta într-o rubrică anterioară. Acum putem afirma liniștiți și că Vance este dobitocul nostru cel mai detestat din adunătura de pe lângă Trump. Ce ne spune Radu Vancu: „Pentru cine nu știe, Shore & Snyder, amândoi profesori la Yale, sunt doi dintre cei mai importanți istorici de azi – nu doar americani, vreau să spun. Câteva dintre cărțile lui Snyder au fost traduse și în România; în două dintre ele, apărute la Humanitas, „Tărâmul morții. Europa între Hitler și Stalin” & „Pământ negru. Holocaustul ca istorie și avertisment”, Snyder anticipează că, dacă va izbucni un nou război, el va pleca cel mai probabil din zona Ucrainei. Iar după ce a început războiul, Zelenski a postat o fotografie cu Snyder în biroul lui prezidențial din Kiev, spunând că marele istoric american lucrează la o istorie a Ucrainei. Fiindcă și așa se câștigă războaiele.” Snyder a taxat pe X multe dintre afirmațiile lui JD Vance în privința războiului din Ucraina și pe bună dreptate. Dacă tot am ajuns la Snyder, pe lângă cărțile senzaționale traduse și în română, vă (re)recomandăm să vedeți podcastul său despre istoria Ucrainei de pe YouTube, are 1,6 mil vizualizări.///
#MilitariVsTrump După suspendarea ajutorului militar al U.S. și oprirea fluxului de informații militare ce avea ca beneficiar Ucraina, Liviu Avram e măcinat de o nedumerire: „Mă tot întreb ce-or gândi militarii americani cărora comandantul suprem le-a ordonat, peste noapte, să-și trădeze aliatul, să asiste neputincioși cum rușii îi storcesc pe ucraineni – deopotrivă civili și solați – și ei să nu-i mai poată ajuta cu nimic, nici măcar cu informații. Într-un război în care, totuși, pielea niciunui soldat american nu este pusă la bătaie. Hmmm… Armata americană…” Între timp, U.S. a reluat accesul Ucrainei la informații militare, după semnarea acordului cu minerale rare. O negociere încheiată de pe o poziție de forță în timp ce Ucraina apără flancul estic al NATO și securitatea Europei.///
#AcțiuniTesla Într-o postare pe blogul său, Radu Crăciun explică care a fost strategia de vânzări a lui Elon Musk pentru mașinile sale electrice: „Tesla continuă să beneficieze de pe urma imaginii lui Elon Musk si al brand-ului aspirational pe care acesta a reusit sa il creeze. Dar vedem că până și acest producător realizează ca pe termen lung o strategie bazată exclusiv pe diferențiere în condițiile în care diferențele de preț față de automobilele chinezești sunt în creștere nu are cum să funcționeze.” Însă noul context arată că Tesla nu mai e mașina cu rol aspirațional al clasei de mijloc, de aici și prăbușirile de vânzări de peste 70% din Germania și Australia. Așa cum Tesla nu mai e o mașină aspirațională, nici SUA nu mai sunt o țară aspirațională. Cum ar veni, Trump e și el ca meșterul de mai sus, își dă cu Tesla în locurile sensibile.///
#GeorgescuCCR După decizia CCR și BEC, multă lume a răsuflat ușurată, însă votul pentru candidați revendicați de la suveranism nu s-a evaporat de la sine, nemulțumirile rămân tot acolo și mulți se vor bate pe acest electorat. Ioana Dogioiu a scris una dintre cele mai lucide analize pe subiect: „Am fost între două hăuri, cel al victoriei unui dezaxat care visa să instaureze o dictatură dementă rusofilă și cel al folosirii precedentului nedemocratic de eliminare a Dianei Șoșoacă”. Sigur, există și opinia că piticul trădător Călin Georgescu nu ar fi trebuit să ajungă aici de la bun început ținând cont de dosarele închise pe subiectul propagandă legionară. BEC și CCR au oprit în ultima secundă evoluția unui fenomen pe care alte instituții l-au tolerat, dacă nu chiar l-au sprijinit direct.///
#ElectoratSuveranist Jurnalista Sidonia Bogdan are o opinie în contra curentului despre succesorii electorali ai lui Călin Georgescu în reluarea competiției pentru Cotroceni: „Eu nu cred că, după dispariția lui Georgescu, voturile lui se vor împărți automat între Ponta, Simion sau alți suveraniști. (…) Jocul politic se va relua de la zero, my two cents. Va capitaliza tot cel care marșează pe mesaje radicale, acum aceste mesaje s-au pliat pe tema Est-Vest, înainte pe corupție-anticorupție, mâine cine mai știe pe ce clivaje care ar fractura societatea.” Depinde și ce face totuși CCR – dacă investighează în trecut cum și-au respectat unii mandatul „de a apăra democrația”, e posibil să avem o listă și mai scurtă de candidați, dar nu vrem să le dăm idei.///
#Mediaîn2024 CJI a realizat, cu sprijinul Fundației F.Naumann România, raportul anual privind starea mass-mediei și a libertății de expresie pentru anul 2024. „Presiunile asupra jurnaliștilor au crescut semnificativ. Libertatea de exprimare este atacată printr-o multitudine de metode: acțiuni SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), intimidări, atacuri cibernetice, și campanii de dezinformare și decredibilizare. Accesul la informații de interes public este sistematic obstrucționat” – sunt doar câteva din concluziile CJI din raportul ce poate fi citit integral aici.///
#Cotroceni Marți, 18 martie, la Humanitas Cișimigiu, va avea loc dezbaterea pe marginea unei cărți ce se anunță extrem de interesantă – Cum a rămas România fără președinte ales? Titlul este, desigur, ironic, însă volumul va include șapte analize de la autori români și străini ce vor comenta și analiza saga ultimelor luni de campanie prezidențială și finalul neașteptat al suspendării dreptului de a candida pentru Călin Georgescu. Surpriza cărții o constituie eseul Annei Applebaum, care are, în avanpremieră, un gând pentru cititorii din România: „Într-o lume în care numai carisma contează, nu există responsabilitate politică și nici echilibru; într-una în care emoția bate rațiunea, rămâne doar un vid pe care oricine are o poveste șocantă și atrăgătoare îl poate umple.“///
#United24 Pe fostul Twitter, mai mulți intelectuali americani care sprijină războiul de apărare al Ucrainei au reluat îndemnul de a susține financiar efortul lui Zelenski de a ține piept armatei ruse. Canalul oficial prin care guvernul de la Kiev atrage donații în bani pentru asistență medicală, refacerea infrastructurii sau tehnică militară se numește UNITED24 și arată pe propriul website cum se cheltuie fiecare cent din cele peste 1,4 mld $ colectați până în prezent. Donați pentru libertate! ///
