fbpx

De ce nu vrem „suveranism” la Chișinău?

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

*Odată înscris, primești din partea noastră cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”.

De la începuturile existenței sale ca stat independent, în Republica Moldova s-a constituit un clivaj între cei care-și doresc integrarea europeană, aderarea la NATO, relații strânse cu România și susținătorii apartenenței la spațiul de influență al Moscovei. Ultimii și-au mascat adesea preferințele sub clișee precum „apărarea statalității moldovenești” de pericolul „românizării”, a dispariției statului de la est de Prut în urma reintrării teritoriului său în componența României.

Poate că recunoașteți asemănarea dintre această narațiune și cele ale „suveraniștilor” din România, care înfierează „subjugarea” de către Occident. Nu e o simplă coincidență. Rusia folosește esențial aceleași mesaje și reciclează aceleași narațiuni, ajustate în funcție de context, pentru a crea un „cordon de siguranță” între ea și lumea occidentală, percepând țările și popoarele din acest spațiu din perspectiva unui pretins drept natural de a le domina ca pe niște colonii.

Apartenența României la Uniunea Europeană și NATO a fost principalul argument, în dezbaterea politică internă, pentru occidentalizare, pentru democratizarea, reformarea și modernizarea societății și instituțiilor statului în Republica Moldova. Evenimentele din 2004 și 2007 din România au făcut posibilă, în bună parte, mobilizarea societății din statul de la est de Prut pentru schimbarea regimului Voronin în 2009.

Datorită calității de membru UE a României și a posibilității de redobândire a cetățeniei române oferită sutelor de mii de basarabeni, Chișinăul dispune în prezent de o diasporă occidentală care a salvat situația la alegerile prezidențiale sau parlamentare în ultimele 2-3 exerciții electorale.

În sfârșit, progresele modeste la capitolul nivel de trai pe care le-au făcut cetățenii moldoveni după 2014, în urma semnării acordurilor de asociere și liber schimb cu UE au mers mână în mână cu creșterea investițiilor românești în economia Republicii Moldova și transformarea României în principalul partener comercial al Chișinăului, atât la export, cât și la import.

În prezent, sunt în curs de realizare proiecte majore de interconectare energetică și autorutieră a celor două state românești și o bună parte din acestea beneficiază de finanțare europeană. La orizontul anului 2030, când Republica Moldova speră să fie pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană, am putea fi martorii emergenței unei situații absolut speciale, în care cele două state să fie mult mai apropiate și conectate între ele decât Beneluxul sau țările scandinave. Mai ales având în vedere proporția de peste 50% din populația R. Moldova care va deține cetățenie română la sfârșitul acestui deceniu.

Deja în prezent numărul votanților basarabeni la alegerile din România se apropie de 100.000 (aceștia fiind doar cei care votează în R. Moldova, în realitate sunt mai mulți, întrucât unii votează în România sau Europa Occidentală), și numărul va crește de mai multe ori în viitorul apropiat.

Și Chișinăul, și Bucureștiul vor avea doar de profitat în urma acestor evoluții naturale, întrucât politicul de la Chișinău va fi întotdeauna nevoit să urmeze economicul și socialul. Influența României în Republica Moldova transcende deja cu mult cadrul identitar românesc, cu care, din păcate, se identifică plenar doar o parte a populației etnic românești, în urma păstrării anumitor consecințe ale politicilor sovietice de deznaționalizare.

E vorba de modernizare, de economie, infrastructură, comerț, și, până la urmă, de prosperitate – da, Republica Moldova încă mai trebuie să ajungă la nivelul mediu românesc de prosperitate. Astfel, România are o mare putere de atracție pentru aproape toți cetățenii moldoveni, inclusiv pentru cei de alte etnii și limbi materne decât româna.

Însă toate aceste evoluții în plină desfășurare au fost, sunt și vor fi posibile doar în condițiile unei apartenențe funcționale, nu nominale, a României la Uniunea Europeană și la NATO.

O guvernare „suveranistă” la București își va aliena Republica Moldova în ciuda eventualelor discursuri „patriotice”/naționaliste/unioniste, aceasta va fi nevoită să se distanțeze de conducătorii vremelnici ai statului român și, pentru a-și păstra direcția pro-europeană, să se orienteze spre alte capitale – de exemplu Varșovia, Vilnius, Riga, Tallinn etc.

Astfel, ceea ce în timpul mandatelor lui Voronin era o manevră a unui Chișinău oscilant de a minimiza influența Bucureștiului prin „diluarea” colaborării pe direcția UE incluzând în ecuație alte capitale, într-un viitor nu prea îndepărtat s-ar putea transforma într-o necesitate stringentă de politică externă dacă vrem să fim consecvenți și să ne atingem obiectivele de integrare europeană.

Un București izolat pe arena europeană și euro-atlantică va fi slab și incapabil să-și mai asume obiectivul asumat și comunicat în permanență de a fi principalul avocat al Chișinăului în Uniunea Europeană.

Iar un Chișinău care va urma un București „suveranist” va ajunge, de fapt, din nou în ghearele Rusiei – ceea ce nu e deloc greu să se întâmple având în vedere clivajul socio-politic despre care vorbeam anterior, și ceea ce vrem să evităm.

Prin urmare, nu lozincile patriotarde strigate de partidele așa-zis suveraniste din România sunt cele care vor apropia în continuare cele două maluri ale Prutului, ci democrația liberală funcțională, economia de piață, Uniunea Europeană și, atunci când condițiile o vor permite, includerea Republicii Moldova și sub scutul NATO.

Nu întâmplător, cei aproape 100.000 de votanți basarabeni la alegerile prezidențiale și parlamentare din România au preferat în proporție covârșitoare, de peste 90%, candidați pro-europeni, peste jumătate dintre ei votând Elena Lasconi și USR.

Oricine în România dorește ca Republica Moldova să fie alături de România, nu un pivot rusesc împotriva Europei, României, Ucrainei, trebuie să combată cu toată puterea așa-zisul „suveranism” – un pericol pentru ambele state românești.

 

Nu fi pufi

Dă un share

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00