O postare cel puțin neobișnuită mi-a atras atenția zilele trecute pe Reddit. Un tată cerea părerea și totodată sprijinul micii comunități de persoane interesate de tot felul de tehnicalități AI pe o chestiune mai degrabă umană și foarte personală și am să citez:
„Fiica mea de 13 ani a descoperit recent acest site. Nu știu cum sau cine i l-a arătat, dar sincer nu îmi place ideea ca ea să vorbească cu „roboți” și să dezvolte astfel de atașamente față de personaje. Trebuie să fiu iar sincer, nu sunt foarte informat despre toate aspectele acestui site, așa că dacă greșesc, vă rog să mă corectați. Întrebarea mea este: am dreptate să o țin departe de acest site sau ați spune că nu este chiar atât de dăunător?”, spunea el, referindu-se la o aplicație AI care recreează personaje din anime-uri populare în rândul copiilor cu care poți interacționa ca și cum ai face-o cu o ființă umană, nevirtuală.
Dilema părintelui legată de sentimentele pe care o adolescentă le poate trăi și amplifica conversând cu un „robot” m-a făcut să mă întreb dacă ar fi cazul să ne preocupăm de cum creștem copii future-proof.
Nu, nu eu am inventat termenul. Este mai degrabă împrumutat din zona de business sau industrii. Spre exemplu, unele containerele maritime sunt marketate pe piață ca fiind future-proof, adică vânzătorul îți garantează că acestea sunt extrem de rezistente și au mult viitor în față. La ultima geacă de toamnă pe care mi-am cumpărat-o, m-am uitat atent pe etichetă să văd dacă este rezistentă la apă, waterproof, deși nici toamnele nu mai sunt ce-au fost. Rezistența pare a fi cuvântul esențial în această construcție și nu ar trebui confundată cu reziliența, cum se întâmplă de multe ori în științele socio-umane.
Una este să „construiești” oameni rezistenți, care nu cedează în fața unor scenarii complexe, imprevizibile, alta este ca aceștia să aibă și capacitatea să se adapteze ușor și de a se recupera rapid după modificări dificile succesive, bruște. Reziliența pare deja, în termeni de ponosite jocuri video, nivelul superior.
Fără a fi o mare surpriză, conceptul a alunecat ușor spre educație și școli (nu, nu din România, noi încă discutăm despre wc-urile din spatele curților unora dintre instituțiile de învățământ) care încep, în țările dezvoltate și cu sisteme ceva mai solide, să operaționalizeze scenariul absolventului „future-proof”.
Firește, cea mai mare permeabilitate au avut-o universitățile aplicate care promit deja viitorilor studenți că îi vor echipa cu competențe future-proof ceea ce le va garanta astfel rezistență pe piața muncii viitoare. Poate chiar și adaptare ușoară, rapidă, fără costuri prea mari, dacă ar fi să ne uităm mai departe la reziliență.
În formarea profesorilor, de asemenea, conceptul a început să prindă contur, unele țări cu mare apetență pentru învățământ performant implementând deja scheme gratuite de formare intensivă în discipline complementare sau IT avansat pentru profesorii trecuți de prima tinerețe. Și-au dat seama că trebuie mai întâi să pregătești educatorii ca să ai educație future-proof. De mai bine de de un an, AI este din ce în ce mai prezent în tastele celor care utilizează calculatoare, de la Chat GPT la AI-uri care transformă un simplu text într-un film de văzut la Cannes.
Dar viziunea transformatoare nu trebuie să se încheie aici. Lucrătorii aflați la mijloc de carieră ar trebui de asemenea încurajați să se reprofesionalizeze după alte standarde și alte tehnologii. Mixarea generațiilor ar crea un combustibil aparte pentru calitatea formării și a conturării unei piețe a muncii future-proof, în sensul în care generațiile experimentate angrenate în școală pot vărsa și mixa în noile concepte experiențe unice de viață personală și profesională. Și lanțul învățării prin care ajungem la o societate future-proof nu se oprește aici.
AI e aici, va rămâne multă vreme și va învăța mai repede decât noi, cele câteva miliarde bune de utilizatori, cum devine viața. Suntem pregătiți să ne pregătim?
De unde începem?
Iată câteva principii-cheie care sunt esențiale pentru a face educația să devină future-proof. Să explorăm aceste puncte.
1. Dezvoltarea abilităților în detrimentul memorării conținutului
Ritmul rapid al progresului tehnologic face din ce în ce mai clar faptul că memorarea faptelor sau concentrarea pe un conținut static este insuficientă. Educația future-proof prioritizează abilități care pot fi aplicate în diverse domenii, precum:
- Gândirea critică: Încurajarea elevilor să analizeze și să sintetizeze informații, în loc să le absoarbă pur și simplu. Această abilitate este esențială într-o lume inundată de informații.
- Rezolvarea problemelor: Pregătirea elevilor pentru a aborda probleme complexe, din lumea reală, adesea în situații imprevizibile.
- Creativitatea: Cultivarea inovației și a capacității de a aborda provocările din perspective unice, o abilitate esențială într-o lume în care locurile de muncă și sarcinile sunt automatizate rapid.
Aceste abilități asigură că elevii se pot adapta schimbărilor din industrii și tehnologii greu de prevăzut.
2. Fluența tehnologică și alfabetizarea digitală
Având în vedere integrarea din ce în ce mai mare a tehnologiei în toate domeniile vieții, educația future-proof trebuie să asigure că elevii nu doar folosesc tehnologia, ci înțeleg cum funcționează și cum să o folosească eficient. Aspectele-cheie includ:
- Alfabetizarea digitală: Capacitatea de a interacționa critic cu mediul digital, de a identifica surse credibile și de a naviga în mod responsabil în lumea online.
- Programare și analiză de date: Deși nu toată lumea trebuie să fie programator, înțelegerea bazelor programării și analizei de date va fi de neprețuit pe măsură ce inteligența artificială (AI) și luarea deciziilor bazate pe date devin tot mai importante.
Fluența tehnologică le va permite elevilor să lucreze într-un viitor centrat pe tehnologie și să contribuie la modelarea acestuia.
3. Accent pe reziliență și adaptabilitate
Viitorul va aduce, fără îndoială, provocări greu de anticipat, de la crize economice la crize globale precum schimbările climatice sau pandemiile. Sistemele educaționale trebuie să insufle:
- Reziliență: Capacitatea de a se recupera după eșecuri, o trăsătură esențială pentru a naviga într-un viitor incert. După cum s-a menționat anterior, reziliența nu înseamnă doar să înduri dificultăți, ci să înveți și să te adaptezi la ele.
- Adaptabilitate: Capacitatea de a prospera în medii schimbătoare. Educația future-proof ar trebui să prioritizeze învățarea pe tot parcursul vieții, învățând elevii cum să învețe și să se ajusteze pe măsură ce apar noi tehnologii și metode.
4. Învățare personalizată și incluzivă
Elevii provin din medii diverse, cu nevoi de învățare diferite, iar educația future-proof trebuie să fie inclusivă pentru aceste diferențe. Tehnologia oferă oportunități pentru:
- Căi de învățare personalizate: Folosirea platformelor bazate pe date pentru a crea experiențe de învățare adaptate nevoilor, punctelor forte și intereselor individuale ale elevilor. Aceasta promovează implicarea și maximizează potențialul de învățare.
- Educație incluzivă: Asigurarea faptului că elevii cu abilități diferite, precum cei cu autism sau anxietate socială, au acces la medii educaționale de sprijin. Acest lucru este esențial pentru a pregăti toți elevii să contribuie la societate.
Această personalizare susține nu doar creșterea academică, ci și dezvoltarea emoțională și socială, recunoscută din ce în ce mai mult ca fiind esențială pentru succesul în câmpul muncii.
5. Învățarea socială și emoțională (SEL)
Pe măsură ce automatizarea preia sarcinile repetitive, abilitățile legate de inteligența emoțională, comunicare și colaborare devin esențiale. Educația future-proof pune accent pe SEL, asigurând că elevii dezvoltă:
- Empatie și colaborare: Capacitatea de a lucra în echipă și de a înțelege perspective diverse, esențiale atât pentru dinamica de la locul de muncă, cât și pentru rezolvarea provocărilor complexe ale societății.
- Reglarea emoțiilor: Învățarea modului de gestionare a stresului, menținerea motivației și menținerea unei stări de bine mentale este crucială într-o eră în care schimbările rapide pot duce la anxietate și epuizare.
Această dezvoltare holistică a abilităților emoționale și interpersonale va ajuta elevii să rămână adaptabili și rezilienți în diferite medii de lucru.
6. Cetățenie globală și sustenabilitate
Având în vedere provocările globale, precum schimbările climatice, lipsa resurselor și instabilitatea politică, sistemele educaționale trebuie să cultive un sentiment de responsabilitate globală. Acest lucru poate fi realizat prin:
- Educația pentru sustenabilitate: Învățarea despre protecția mediului, practicile durabile și impactul pe termen lung al deciziilor luate.
- Conștientizarea globală: Încurajarea înțelegerii interculturale și a perspectivelor globale pentru ca elevii să poată colabora eficient într-o lume conectată.
Pregătind elevii să fie cetățeni globali, educația future-proof le poate oferi mentalitatea necesară pentru a contribui la soluții la scară planetară.
Concluzie: O abordare dinamică și flexibilă
Educația future-proof este un sistem dinamic care pune accent pe adaptabilitate, învățare continuă și dezvoltare holistică. Echilibrează fluența tehnologică cu inteligența emoțională, promovează gândirea critică și creativitatea și creează medii de învățare personalizate și incluzive.
Cel mai important, pregătește elevii nu doar pentru locurile de muncă de astăzi, ci pentru o viață de învățare și adaptare într-o lume în continuă schimbare.
În esență, educația future-proof este despre formarea unor învățăcei pe tot parcursul vieții, care sunt rezilienți, adaptabili și pregătiți să facă față oricăror provocări viitoare.
De aici poate pleca un program de guvernare vizionar.
