Noua misiune a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu e deloc simplă – între prioritățile mandatului se află revigorarea economiei și competivității UE, pentru a face față economiilor din SUA și China, configurarea unui mecanism de apărare european și întărirea sprijinului pentru Ucraina în fața agresorului său, regimul autocrat al lui Vladimir Putin.
Dintre cei 27 de comisari, pentru prima dată în istoria familiei europene, Comisia va avea un comisar pe apărare, o promisiune a Ursulei von der Leyen sub condiția că va câștiga cel de-al doilea mandat.
Numele vehiculate în cercurile diplomatice nu au fost însă confirmate. În vara se discuta despre hyper-activul Radosław Sikorski, Kaja Kallas, ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis sau, așa cum ne amintim, de președintele Klaus Iohannis.
Poziția a revenit însă Lituaniei, datorită sprijinului constant și vocal manifestat de Lituania pentru cauza victoriei Ucrainei. Lituania s-a remarcat de la începutul invaziei ca unul dintre cele mai aprige voci împotriva regimului lui Putin. Acțiunile sale militare au confirmat linia politică. În ianuarie 2024, la Vilnius s-a semnat un pachet de asistență de 200 de milioane de euro. Lituania a donat Ucrainei echipamente militare, obuze și rachete anti-aeriene Stinger FIM-92.
Numele lui Andrius Kubilius, primul comisar european pentru apărare, deși nu are rezonanța europeană a lui Sikorski, ministrul polonez de Externe, se anunță drept un adversar feroce al planurilor ofensive ale lui Șoigu-Putin.
Andrius Kubilius a fost un premier de succes în Lituania, fiind însărcinat să salveze economia țării în timpul crizei economice globale.
În iulie 2024, Andrius Kubilius, a declarat în plenul Parlamentului European: Pentru cei care susțin că Ucraina ar trebui să fie de acord cu condițiile de pace ale lui Vladimir Putin, le spun să analizeze opțiunea de a oferi lui Putin teritoriul propriei țări. Pacea poate fi atinsă doar dacă Ucraina învinge.
Între rândurile comisarilor europeni, s-a conturat deja ceea ce presa internațională numește „cabala anti-Putin”, un front informal alcătuit din Kaja Kallas (Estonia), Henna Virkkunen (Finlanda) și Andrius Kubilius, toți trei cunoscuți pentru linia dură anti-Kremlin.
La apariția poziției de comisar pentru apărare, criticile au vizat faptul că acest post va fi un „pistol cu gloanțe oarbe”, că nu va avea buget și că rolul va fi mai degrabă decorativ. Ceea ce nu s-a înțeles atunci este că Uniunea Europeană nu dorește să știrbească din atribuțiile naționale în domeniul apărării, ci că e nevoie de o coordonare europeană în producția de armament pentru a suplini mai repede solicitările din partea lui V. Zelenski.
Să ne amintim că România a donat un sistem Patriot Ucrainei, însă lentoarea punerii în practică a deciziei politice a iritat pe multă lume, mai ales ținând cont de poziția noastră geostrategică.
Abia după apelul disperat al ministrului ucrainean de Apărare s-au pus în funcțiune rotițele din Guvern și Parlament pentru a finaliza transferul de echipament militar și a ne achita de promisiunea făcută atât SUA, cât și UE.
Pe scurt, noua configurație a comisarilor europeni relevă faptul că Ursula von der Leyen și flancul anti-Putin menționat vor face din victoria Ucrainei o prioritate zero.
Sursa foto: Stacevičius / LRT
