Think-tank-ul EFOR în parteneriat cu WatchDog Moldova au realizat un raport privind dezinformarea și propaganda trolilor manevrați de Kremlin. Reproducem aici principalele narative prin care propaganda pro-rusă folosește mass-media tradțională și social media pentru a dezinforma și a disemina mesajele agreate în laboratoarele de la Kremlin. Raportul integral e accesibil la acest link.
Manipularea românilor în favoarea agendei Kremlinului nu-i o treabă ușoară, românii fiind sceptici față de intențiile vecinului de la Răsărit pe fond istoric. Experiențele noastre între Orient și Occident au însemnat înlocuirea opresiunii din partea turcilor cu bună-voința apărătorului Ortodoxiei care folosea românii în lupte, provocând orori în satele românești, precum deportări, masacre, violuri și jafuri care au rămas impregnante în memoria colectivă până astăzi.
Forța propagandei rusești antioccidentale – și, în subsidiar, antiucrainene se bazează pe un număr de argumente istorice manipulate care, repetate neîncetat în cursul ultimelor două decenii și lăsate în mare parte necontestate, s-au reunit în Marea Narativă Pro-Putin (GPPN).
De exemplu, această perspectivă susține în mod eronat că după prăbușirea URSS, Rusia a suferit ca nicio altă națiune postcomunistă din regiune; că democratizarea din anii ’90 a adus doar tristețe și dezastru, pentru care Occidentul și elitele liberale sunt responsabile; în timp ce după 2000 Vladimir Putin a venit, a pus ordine în casă și a adus prosperitate.
Sunt intercalate puncte suplimentare care întăresc GPPN, cum ar fi mitul ostilității permanente a Occidentului (și NATO); lipsa de acțiune a țărilor est-europene (precum Ucraina), care sunt toate pioni ai Occidentului care organizează revoluții portocalii la ordinele Washingtonului; plus lecturi distorsionate ale istoriei, cum ar fi cine ce a făcut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (cu impact asupra atitudinilor privind aliniamentele militare de astăzi) sau cine este proprietarul de drept al Crimeei.
În acest context istoric dificil pentru propaganda de la Kremlin, a trebuit ca operațiunile de influență favorabile Rusiei să exploateze alte nuanțe ale poziționării României în peisajul geopolitic actual.
Atât timp cât GPPN rămâne cadrul dominant de interpretare, chiar și pentru persoanele pro-occidentale, influenceri și voci publice din România, există puține șanse de a lupta eficient împotriva fluxului permanent de microconspirații, știri false și fapte distorsionate care provin din Kremlin și care inundă zilnic Europa de Est, deoarece acestea cad pe un teren fertil al unui cadru mental bazat pe GPPN. În schimb, masa trebuie să fie întoarsă împotriva agresorului și, folosind logica pre-bunking-ului, să abordăm frontal argumentele de bază ale GPPN în mod mod sistematic, dar și într-o manieră care să fie accesibilă publicului larg.
La rândul ei, dezinformarea din România se consolidează în rețele coordonate care acționează mult mai eficient decât răsfirarea de fake news sau dezinformări grosolane. Examinarea peisajului informațional online din România trebuie să țină cont că ne aflăm într-o etapă de maturizare în sfera dezinformării. Deja putem identifica acțiuni coordonate ale mai multor surse care respectă o rețetă comună, de la același design, la același text și moduri de distribuire similare. Acestea servesc adesea scopuri politice, aflându-se în slujba promovării unui partid politic sau a unei poziții față de evenimente de interes național precum războiul din Ucraina.
În 2024, an electoral în care este o provocare constantă să nu te dezinformezi singur din cauza avalanșei de surse de informații de la pseudo-surse de știri online pe care le avem în feed-ul nostru zilnic. Intenția dezinformării este cu atât mai dificil de etichetat într-un mod categoric cu cât discursul politic pro sau contra nu mai este rezervat unui număr cunoscut de influenceri, ci a fost spart în micro și nano influenceri și surse de știri de-a dreptul inexistente în viața reală.
NARATIVA GPPN 1
NARATIVA RĂZBOIULUI PROVOCAT DE EXPANSIUNEA NATO
În timp ce toate țările au în agenda națională proiectarea unei imagini externe în funcție de propriile interese strategice, propaganda rusească se remarcă drept o formă de soft power extrem de eficientă. Operațiunile de influență pentru Rusia înseamnă comunicarea perspectivei dictaturii de la Kremlini asupra rolului Rusiei și al Vestului, fără a-și asuma povara de a convinge audiența, în cazul nostru românii, că trebuie să se alieze sau să se supună Rusiei. Este mult mai ușor să faci apel la o narativă bazată pe lipsa de cunoștințe și lanțuri logice după structura logică a omului de paie.
SUA a promis că nu va permite extinderea NATO este una dintre cele mai eficiente scuze împrăștiate la nivel global, deși a fost combătută în studiile de specialitate, istoricul Mark Kramer revizuind comunicarea dintre SUA, germani și URSS, concluzionând absența acestor înțelegeri legate de extinderea NATO.
În primul său mandat, Putin nu se opunea aderării Lituaniei, Letoniei și Estoniei la NATO, iar problema aderării Ucrainei la NATO era una deschisă care “nu va umbri relația dintre Rusia și Ucraina.”(pag 47). Astea erau vremurile altui Putin, cel care participa la convenția summitului de la Roma a Consiliului NATO-Rusia. Astăzi, declarațiile dictatorului sunt melancolice față de monopolul URSS-ului și dornice de a aduce aminte Vestului de promisiuni inexistente. Aceste narative sunt răspândite ca pâinea caldă, atât de media tradițională, cât și exploatate de rețelele de dezinformare online. Media tradițională distribuie discursuri și știri copy paste din playbook-ul de dezinformare al Kremlinului pentru rating și alarmism, alții cu o agendă mult mai bine pusă la cale. Viralizarea narativei se întâmplă însă de ambele părți, chiar dacă nu acuzăm în exemplul de mai jos New York Times de orchestrarea unei operațiuni de influență rusești.
De la studiile de specialitate până la popor și presă e cale lungă. Narațiunea extinderii NATO drept scuză pentru agresivitatea rusească rămâne una dintre cele mai populare justificări a invaziei rusești din 2022. Putin a repetat în nenumărate discursuri publice această justificare.
Pe măsură ce se apropia invazia, acesta amplifica intensitatea discursului de blamare a NATO pentru că a profitat de slăbiciunea Rusiei în timpul Războiului Rece pentru a-și extinde ilegitim aria de influență. Să fie o coincidență că Putin și-a schimbat opinia despre NATO, în sincron cu acțiunile de agresiune față de alte state suverane? Ba din contră, vorbim o strategie de comunicare instituțională aliniată, de la discursul președintelui la media de stat precum Sputnik, TASS, RT și sateliții locali.
Nu este deloc de mirare că această abordare este prezentă și în peisajul mediatic românesc unde Sputnik.md a fost închis oficial de Republica Moldova, dar clonele precum vestidinrusia.com sunt în stare de perfectă funcțiune de mai bine de un an.
Principalele mesaje care vizează România cu o intenție clară de manipulare anti-NATO se află în momentul de față pe TikTok, un Vest Sălbatic al reglementărilor de social media, unde oricine își poate face un cont și debita fără frica repercusiunilor. Reamintin că TikTok are în prezent 8.9 milioane de useri activi, în timp ce Facebook are 9.05 milioane. TikTok-ul va depăși Facebook-ul în popularitate și deja îl depășește în timpul petrecut în aplicație.
Frica românilor față de un război pe teritoriul țării este principalul mod de exploatare și blamare a NATO. Chiar dacă românii susțin covârșitor (81% în Iulie 2024 conform Statisa) apartenența la NATO, scopul propagandei nu este să înlocuiască această susținere, ci să o limiteze. Vorbim desigur de susținerea Ucrainei, susținere care este până în prezent contestată la scenă deschisă de analiști mainstream și surse de știri pro-Vest de amorul ratingului și gargarei.
Repetăm analogia cu presa americană, nu înseamnă că acuzăm Digi24 și Antena 1 de propagandăm pro-Kremlin dintr-o operațiune de influență coordonată, ci popularizează și familiarizează audiența cu narative pe care le vor găsi exploatate și instrumentalizate online. Prezentarea unei bucăți alarmiste din discursul unui dictator despre securitatea României, fără un context al acestei declarații care să informeze scopul acesteia, probabilitatea și niște date care să aducă utilizatorul pe care rațiunii, creează un teren fertil pentru dezinformare, deși nu reprezintă absolut nimic ilegal.
Când trecem la operațiunile de influență pe bune legate de fricile românilor de război, temele previzile – #stoprazboi, neutralitatea, reacția legitimă a Rusiei față de extinderea NATO sunt foarte la îndemână de exploatat. Miza este suportul pentru Ucraina, militar, financiar și politic în vederea aderării la Uniunea Europeană și NATO. Intensitatea acestor discuții pe TikTok-ul românesc a atins cote alarmante, având în vedere ca platforma nu are mecanisme reale de impunere a termenilor și condițiilor, deci lasă dezinformarea să zboare din bulă în bulă, viralizând-o asemenea Facebook-ului în 2019.
Platforma de monitorizare a aplicației TikTok, Exolyt, a identificat România drept una dintre țările în care s-au produs cele mai multe videoclipuri despre NATO. Problema vine abia când analizăm videoclipurile care au devenit virale, fie de la conturi obscure pe care nu le putem identifica în viața reală, fie găsim în top cu peste 1 milion de vizualizări secvențe alarmiste despre repercusiunile Rusiei asupra îndrăznelii României de a susține Ucraina.
NARATIVA GPPN 2
REVISIONISM ISTORIC – ROMÂNIA MARE (LOVE CERNĂUȚI, BUCOVINA DE NORD ȘI BASARABIA).
Odată intrați în hora narațiunilor despre România Mare, termen care se referă tradițional la granițele din perioada interbelică, posibilitățile instrumentalizării reîntregirii naționale ca deziderat prind aripi. În primul rând am identificat o bulă consistentă care îl susține pe mareșalul nazist Ion Antonescu, dictator responsabil de facilitarea Holocaustului cu un exces de zel care a transformat România într-un teritoriu al deportărilor și pogromurilor pentru evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Nostalgia după Antonescu nu este nici ea nouă, în contextul actual blamează lipsa unei poziții pentru interesele naționale ale României, crearea unui stat care să cuprindă toți cetățenii vorbitori de limbă română. Pe sistemul pe care Rusia îl folosește pentru a-și justifica invazia unui stat suveran pentru minoritatea rusă din Ucraina, așa fanaticii din bula Antonescu visează la România Mare, presărând declarații antisemite și ultranaționaliste.
Și totuși, cât de multe astfel de declarații am găsit? 1076 de videoclipuri cu un număr total de 23,5 milioane de vizualizări. Influencerii care aduc în prim-plan acest conținut sunt micro-influenceri specifici platformei TikTok, fără vreo trasabilitate a identității lor în viața reală, cu excepția figurilor deja folosite cunoscute precum profesorul Gică Manole care face declarații deschis antisemite pe un fundal cu steagul României și Mihai Eminescu. Toate acestea sunt promovate de un cont al unei femei eu.sunt.rux, o doamnă care face videoclipuri cu filtre din mașină.
Contul nu pare că are conținut restricționat și postează zilnic demonstrând cât este de ușor să creezi conținut împotriva termenilor și condițiilor TikTok, intrând în categoria de conținut ilegal, dar foarte ușor de ignorat de o platformă fără capacitatea de implementare reală. Pe lângă absurditatea amatorismului acestor narațiuni de propagandă ultra-naționalistă, ele prind totuși fiindcă dau tocmai impresia de autenticitate. Regăsim pe rețeța copy paste, o persoană tânără care creează în fiecare zi videoclipuri din mașină, într-un mediu informal. Nu pare deloc un cont dintr-o rețea orchestrată să aducă astfel de narative în feed-urile oamenilor, dar exact în acest mod informal se răspândește fără limite extremismul și dezinformarea pe TikTok.
NARATIVA GPPN 3
SUNTEM ÎNTR-UN RĂZBOI IDEOLOGIC, UNIUNEA EUROPEANĂ ESTE O DICTATURĂ ASUPRA CĂREIA N-AVEM CONTROL
O narativă strategică a Rusiei promovată cu succes pe teren european poate fi sumarizată în următoare propoziției – Democrația este un sistem corupt și muribund. Nemulțumirile europenilor care au dus la creșterea partidelor de extremă dreaptă, inclusiv în România, reprezintă o agendă facil de exploatat prin care se produce destabilizare și polarizare socială.
Pe tiktok-ul românesc am identificat tipare de conținut anti-UE care servesc mai multe narative, cea mai populară fiind însă portretizarea UE drept o alianță eșuată și coruptă, #corupție corelat cu #uniuneaeuropeană având 2200 de videoclipuri de la începutul anului. Ce putem observa însă este că narațiunile despre corupție, eșec, dezamăgire sunt virale în grupurile de diaspora de pe TikTok-ul în limba română, identificând creatori de conținut români care creează în mod organizat conținut care susține că interesele românilor sunt sacrificate la ordinele UE, de aici #slavaromânia, o ironie evidentă.
Studiu de Caz
Cum se intercalează temele de politică externă cu alegerile prezidențiale? Tranziția popularității de pe Facebook pe TikTok a fost facilă pentru grupul de influenceri Radio Gold FM. Pe de o parte, vedem în ultimele 2 luni un focus pe #prezidentiale, candidata Elena Lasconi este portretizată previzibil negativ, în timp ce pare ca Diana Șoșoacă ar fi candidata preferată, fără atacuri notabile însă la Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă din analiza noastră.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În contextul unei creșteri masive a numărului de utilizatori pe platforma TikTok, trebuie să ne concentrăm eforturile asupra monitorizării și moderării conținutului și al dezinformării aici. Peisajul rețelelor sociale din România se află într-o transformare profundă, iar evoluția platformelor online reflectă acest lucru. TikTok a înregistrat o creștere spectaculoasă, ajungând la 8,97 milioane de utilizatori români, foarte aproape de a depăși Facebook, care numără în prezent 9,05 milioane de utilizatori, după o pierdere semnificativă de 1,3 milioane.
Această platformă devine tot mai influentă, iar lipsa unor mecanisme clare de control poate facilita răspândirea narativelor periculoase. Un pas crucial în această direcție este implementarea unor proceduri de verificare a identității similare celor de pe Facebook, mai ales pentru a face distincția între conturile persoanelor fizice și conturi de presă, divertisment. În momentul de față asistăm la un Vest Sălbatic, în care infiltrarea grupurilor de influență este virală, cu scopul de a evita reglementările din ce în ce mai dure pe Facebook.
În aceeași măsură, transparența în publicitatea politică reprezintă o provocare urgentă pe TikTok. Spre deosebire de platformele mai bine reglementate, cum ar fi Facebook, unde există Ad Library pentru a urmări reclamele politice, pe TikTok regulile sunt adesea ocolite.
Politica TikTok care nu acceptă reclame politice în teorie reprezintă în practică o evitare a responsabilitățile. Conținutul politic plătit are mână liberă și este esențial să creăm un mecanism similar de control și transparență, care să asigure marcarea corectă a reclamelor politice și să prevină ascunderea influenței financiare din spatele acestora.
În plină eră a Digital Services Act și a pachetelor complementare de reglementări vedem cum dezinformare pur și simplu se scurge către altă rețea care nu pare dispusă să investească în instrumente de monitorizare și implementare a termenilor și condițiilor.
Pe lângă aspecte legate de reglementarea platformelor, Expert Forum susține diversificarea acțiunilor de combatere a dezinformării în mediul offline. În primul rând, în România nu avem sondaje și studii de impact pentru a înțelege cu adevărat amploarea problemei. Numai prin sondaje constante putem măsura efectul real pe care dezinformarea îl are asupra opiniei publice și comportamentului electoral din România. Este esențial să înțelegem cum aceste influențe din mediul online se traduc în decizii reale în lumea offline, pentru a putea ajusta strategiile de combatere a dezinformării.
Un alt aspect crucial este lansarea de campanii de pre-bunking și educare a publicului. Aceste campanii ar trebui să anticipeze și să dezamorseze narativele GPPN și presupun extinderea noțiunii de media literacy și ateliere de anti-dezinformare cu umplerea unor goluri mai practice în educația la clasă, cea istorică. Rolul NATO, istoria României cu Rusia și aderarea României la UE sunt lacune în cultura colectivă care vulnerabilizează tinerii și românii în general.
În final, monitorizarea rețelelor de influență trebuie să devină o prioritate continuă și în colaborare cu instituțiile care se ocupă de reglementarea spațiului online. Reiterăm necesitatea unui consiliu consultativ pentru implementarea Digital Services Act, model care ar trebui urmat în legislația viitoare legată de combaterea dezinformării.
Societatea civilă, mediul academic și jurnaliștii care monitorizează spațiul informațional sunt o resursă extrem de valoroasă în înțelegerea limitărilor și eficienței reglementărilor online, iar provocările continuă să crească pe măsura coordonării din ce în ce mai sofisticată a acestor rețele. Din păcate, nu există o soluție magică, iar vulnerabilitățile României, de la ultimul loc în indexul abilităților digitale DESI, la un sistem educațional învechit, la presa capturată de tentația subvențiilor politice, ne-au adus într-un impas.
Dezinformarea este o problemă strategică a României, unde nu vorbim doar de o provocare tehnologică sau politică, ci de una esențială pentru protejarea integrității informaționale și democratice a societății noastre.
Acest material a fost produs în cadrul proiectului „Fact Sphere: Exposing Disinformation for Public Awareness in the Black Sea Region implementat de Expert Forum Association în parteneriat cu Comunitatea WatchDog.MD, cu suportul financiar al European Media and Information Fund. Opiniile prezentate aparțin autorilor și nu neapărat reflectă poziția EMIF și partenerilor Calouste Gulbenkian Foundation and the European University Institute.
