Suntem la doar câteva zile distanță de alegerile prezidențiale din Brazilia. Populația este la fel de polarizată ca la ultimele alegeri, când s-au înfruntat președintele actual, Lula da Silva, cu fostul președinte, Jair Bolsonaro.
Ultimul sondaj național realizat de AtlasIntel confirmă scindarea țării: în primul tur, intenția de vot pentru Lula este de 45,3%, iar pentru fiul fostului președinte, Flavio Bolsonaro, de 42,2%; în turul doi, Flavio Bolsonaro ar conduce cu 47,7% în intenția de vot, față de 47,6% pentru Lula.
Trebuie precizat faptul că absența lui Jair Bolsonaro, fostul președinte, de pe buletinul de vot, este rezultatul condamnării sale la 27 de ani și 3 luni de închisoare pentru organizarea tentativei de lovitură de stat din 2022-2023, respectiv pentru abuz de putere și atac asupra sistemului electronic de vot. Blocat astfel din a participa la alegeri, fiind declarat ineligibil de Tribunalul Superior Electoral, Jair i-a predat fiului său ștafeta.
Într-un climat atât de tensionat, în care fiecare bucățică de procent contează, și unde democrația atârnă de un fir de păr, ne trezim cu o situație minunată în care Big Tech se transformă în catalizator pentru haosul politic.
Mai exact, vorbim despre Meta. Și despre cum a permis și monetizat campanii care instigă lovituri la stat, amenință aleși și propagă dezinformare generată cu ajutorul inteligenței artificiale. În paralel, Meta a suspendat temporar contul de promovare electorală al președintelui în funcție, Lula da Silva.
Principiul libertății de exprimare nu a fost niciodată conceput ca un scut pentru complicitate comercială, dar când e vorba despre Meta, se mai întoarce privirea și nu mai lăudăm responsabilitatea corporativă.
Sau nu, pentru că un watchdog internațional, Eko, a testat dacă Meta își face treaba în ceea ce privește moderarea, sau nu. Pe scurt, cercetători ai Eko au trimis spre aprobare 15 reclame de test care conțineau imagini generate prin AI, instigând la violențe și puci militar. Din totalul de 15 reclame trimise de cercetătorii Eko, 13 au fost aprobate. Una dintre ele era un deepfake cu Tribunalul Superior Electoral care anunța modificarea datei primului tur. Alta, cu un grup înarmat atacând o comunitate indigenă.
Pe scurt, Meta nu a observat nicio problemă cu astfel de conținut folosit de Bolsonaro și susținătorii săi, de extremă dreapta, dar a suspendat contul de campanie al președintelui de stânga. Sigur, la fel ca în orice alegeri, sunt trimise sesizări la birourile electorale privind conținutul promovat de candidați, care ulterior pot solicita retragerea unor postări către competitorii electorali, sau direct către Meta. Însă ceea ce a făcut Meta în acest caz e mai mult decât dublă măsură.
Moderarea practicată de Meta suferă de probleme acute, fapt observabil și în timpul alegerilor din România. Valabil și pentru noi, și pentru Brazilia, dar și pentru alte state. În timp ce niște rețele clandestine pot trece prin sistemele de verificare a reclamelor, promovând conținut ilegal, conturi de campanie legitime ale candidaților se pot trezi suspendate și blocate din a face publicitate electorală pe Facebook. Iar asimetria asta arată că AI-ul folosit în moderare penalizează automat pagini oficiale care sunt supuse unor standarde stricte de raportare, ignorând conturi fantomă care aduc venituri directe din publicitate toxică.
Nu vreau să intrăm în zona în care spunem că „Meta promovează extremiști (mai ales de dreapta) cu bună știință”, dar au existat suficiente cazuri în care s-a dovedit că platforma nu e neutră. Iar asta mai ales pentru că în cazul Braziliei, de acum, dar și a altor țări care au trecut prin alegeri, inclusiv România, vorbim despre o alegere de model de afaceri, și nu un accident tehnologic din cauza unui sistem AI necalibrat. Valabil și pentru TikTok. Vorbim despre dezinformare ca industrie profitabilă, care se folosește de AI și algoritmi de targetare ai Meta sau oricărei alte plataforme de social media.
Iar ceea ce se întâmplă zilele ăstea în Brazilia e doar un teaser pentru restul lumii. Investigații similare derulate în Germania, cel mai recent, au arătat același tipar, de nepăsare sistemică, poate chiar și părtinitoare, a Big Tech, în fața conținutului generat de AI care dezinformează și dezbină.
Când actori ilegitimi atacă democrația modernă, iar corporațiile încasează profituri din monetizarea urii, poate părea că soluțiile vor avea un efect limitat. Vedem și astăzi, în cazul României, cum nu s-a schimbat nimic de la momentul „turul doi înapoi”, ba din contră, mesaje ale urii sunt promovate și mai intens; doar să curgă banii.
Și ce facem în lupta asta deseori inegală? Dincolo de capacitatea politică a candidaților sau partidelor care țin la democrație să convingă populația, care se duce la vale cam peste tot, e nevoie de stat de drept în mediul digital. E nevoie de răspundere juridică pentru platformele care încasează bani pentru reclame electorale ilegale. De interzicerea dublului standard în moderarea pe platformele de social media, unde rețelele fantomă de dezinformare zburdă nepedepsite. De asemenea, e nevoie de transparență algoritmică și etichetare obligatorie a conținutului AI utilizat în campaniile politice. Sintetic, e nevoie ca regulile electorale aplicate presei tradiționale și candidaților să fie aplicate cu rigoare și pentru Big Tech.
Surse
Sondaj AtlasIntel – https://www.atlasintel.org/poll/brazil-national-2026-09-29
Cercetare/articol Eko – https://eko.org/en/media/meta-approves-ai-ads-depicting-execution-style-threats-against-law-makers-and-calling-for-a-stop-the-steal-style-coup
