#Israel-Iran După lansarea atacului Israelului împotriva autocrației religioase din Iran, mulți se întreabă cât de solide sunt informațiile privind amenințarea că Iranul ar fi aproape de arma nucleară. The Economist a avut în exclusivitate acces la un dosar al serviciilor din Tel-Aviv care arată două elemente-cheie: primul, că o echipă de oameni de știință iranieni a dosit o cantitate de material nuclear, fără a se ști dacă e îmbogățit sau nu, din cele 400 kg de uraniu monitorizat de Agenția Națională pentru Energie Atomică; al doilea este că o echipă clandestină de oameni de știință iranieni a accelerat procesul de a adăuga un focos nuclear la o rachetă, la ordinul direct al lui Ali Khamenei. Acest grup (the Special Progress Group) s-ar fi format, potrivit serviciilor israeliene, acum șase ani, și era condus de Mohsen Fakhrizadeh, asasinat în 2020. Așa s-ar explica de ce țintele vizate, în prima zi, au fost oameni de știință și oficiali. Rămâne întrebarea the Economist dacă a fost sau nu trecut un prag critic ce justifică intervenția, chiar și în ipoteza că informațiile culese sunt veridice.///
#MoldovaînUE Jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la DW Moldova a discutat la emisiunea Cabinetul din umbră cu Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, despre calendarul aderării Republicii Moldova la UE și se întreabă de ce Ungaria blochează deschiderea dosarelor pentru Ucraina și Moldova. El mai spune că „Față de Moldova [Ungaria] nu are nicio pretenție. Doar că, anume pentru faza deschiderii negocierilor, Moldova și Ucraina sunt „la pachet”. Ulterior, fiecare țară se duce cu viteza ei. Deci, blocând Ucraina, Ungaria blochează Moldova. Să ne decuplăm în faza asta de Ucraina? La Bruxelles sunt voci care ar susține această idee.” Contextul războiului a ajutat Moldova să obțină statutul de țară-candidat și această oportunitate poate fi folosită pentru a avea Moldova în UE în 2029, chiar dacă intră în familia europeană înaintea Ucrainei.///
#Rente În ultima săptămână a plouat cu anchete privind salariile, sporurile și primele din companiile din sectorul public. Buletin de București a scris cât câștigă directorul de la Transport Public, STB, a cărui leafă a ajuns la 11.800 euro pe lună. Recent, directorul STB și-a renovat biroul managerial cu suma de 153.000 euro, el afirmând că au fost lucrări „mai complexe”. Tot pe Buletin de București am aflat de „maestrul sinecurilor”, Kansou Alexandru Hazem, city-manager la Sectorul 4, care a cumulat din diverse CA-uri și funcții la stat venituri de 65.000 de euro pe an. Cum ar zice un clasic, „cine muncește lumea te vede”, însă Kansou nu are în CV decât o singură experiență profesională, cea de angajat la firma nevestei.///
#Sinecuri Tot în sectorul public, o anchetă G4Media arată că noul consiliu de administrație la Fabrica de Pulberi din Făgăraș, o companie de stat, a majorat indemnizațiilor lunare de la 1.680 lei la 19.900 lei brut. Ce e haios în această știre este că AMEPIP, agenția care trebuie reformată și nu a mai fost, a avizat această majorare de 12 ori, probabil pentru că și indicatorii de performanță din contract au crescut tot de 12 ori. Sanchi!///
#Anti-anticorupția O decizie recentă a ÎCCJ aruncă în aer, potrivit Libertatea, zeci de dosare de corupție, întrucât polițiștii DGA nu mai au voie să lucreze decât în spețe în care sunt inculpați de la MAI. Radu Nicolae, expert pe politici anticorupție conchide că „Încă o instituție creată în contextul aderării la UE este dinamitată fără nici un fel de respect sau înțelegere față de obligațiile internaționale ale României. De această dată, decizia a fost luată de judecătorii Înaltei Curți.” La știrea de mai sus se adaugă și culisele candidaturii de la ICCJ, unde Lia Savonea a ajuns singurul competitor pentru președinție. Cum era o glumă din alte vremuri, lupta anti-anticorupție merge neabătut mai departe.///
#AURînMoldova O foarte bună anchetă despre membrii AUR din Republica Moldova a avut-o recent Libertatea. Să vedem cine sunt băieții aștia: 1.Vlad Bilețchi, primul președinte AUR Moldova, găsit de procurorii de la Chișinău pe lista lui Ilan Șor de influenceri tocmiți să facă propagandă antioccidentală și pentru a manipula opinia publică în interesul Moscovei; 2.Ciprian Ciubuc, acum membru SOS, exclus cu scandal din AUR în 2022; 3. Andrei Hangan, zis și senatorul Mămăliguță, pentru că are mai multe cârciumi și fast-food-uri; 4. Lilian Scripnic, care a considerat „trădare” donarea sistemului Patriot către Ucraina; 5. Andrei Busuioc, acuzat că a cultivat ilegal marijuana și s-a apărat că planta a crescut „singură”; 6. Raisa Enachi, plecată de la AUR la SOS după ce a acuzat bătăi din partea unor „consilieri membri AUR, simpatizanţii lui George Simion”; 6. Valeriu Munteanu, acum deputat AUR de Dâmbovița, un județ pe care nu l-a văzut nici măcar la televizor.///
#IMMuri În social-media s-a viralizat o postare a Biancăi Iordan, unul dintre cei 700.000 mici antreprenori din țara asta, care a transformat o pasiune într-un mic business și care plătește 7.000-10.000 euro taxe pe luna pentru o mână de angajați. Cum vede un mic antreprenor lumea de partea cealaltă a ghișeului? Păi, cam așa: „În ultimii 15 ani, IMM-urile au fost afectate grav de măsuri fiscale împovărătoare, nu de sprijin real: – creșterea impozitului pe profit; – artificii precum limitarea drastică a plafonului pentru IMM-uri; – creșterea impozitului pe dividende cu 60% (fără să luăm în calcul creșterea prognozată de noul guvern!); – introducerea CASS pe dividende până la limita la care este de-a dreptul punitiv să te mai atingi de profitul pentru care ai trudit; – obligația e-Factura, e-TVA și e-Transport, fără sprijin real pentru digitalizare, dar cu costuri de implementare pentru noi;– controale și amenzi disproporționate. Și mă tot întreb cum am supraviețuit în ciuda statului, și nu cu ajutorul lui. Când mă uit în portofel, nu sărăcia mă sperie — că săracă am mai fost. Dar așa proastă nu m-am mai simțit”.///
#Marketing Pentru cei interesați de marketing digital, Mark Adams a venit la IQ Digital Summit la Constanța și publicația Panorama a găzduit un interviu cu el. Adams a lucrat în multe campanii digitale, inclusiv pentru alegerea lui Obama și Kamala Harris. Adams vorbește în interviu despre strategia electorală digitală pentru fostul președinte al SUA: „Să ne orientăm către iubitorii de sport, către stăpânii de animale de companie, pentru că acolo nu contează ce culoare are pielea ta, nici ce vârstă ai sau dacă ești femeie ori bărbat, contează ce pasiuni ai. Pentru Obama, am creat 32 de canale de comunicare diferite. Numai pe grupul iubitorilor de animale aveam 17 milioane de urmăritori”.///
#Trezireaînconștiință Mihaela Herbel, cercetător independent, a publicat pe site-ul Contributors o incitantă analiză despre „fenomenul Georgescu” și conceptul de „trezire în conștiință”, atât de popular în unele medii înclinate spre narațiunea așa-zis „suveranistă”. Ea pune în balanță mai multe ipoteze privind implicarea unui actor străin în alegeri, sprijinului unor facțiuni anti-occidentale din serviciile de informații și alte tehnici de marketing electoral, însă arată că toate la un loc nu reușesc să explice ascensiunea electorală a lui Călin Georgescu. Ca urmare, Herbel apelează la conceptul de „eliberare cognitivă” propus de Doug McAdam și scrie că „Agent rus sau nu, Georgescu a realizat un remarcabil „antreprenoriat narativ” prin promovarea conceptului de „trezire în conștiință”, repetat atât de des încât a devenit un brand personal. Argumentul acestui articol este că această „trezire în conștiință” este, de fapt, o formă de eliberare cognitivă, care transmite alegătorilor mesajul că, prin acțiune colectivă, pot produce schimbare politică. Astfel, acest concept și toate ideile din discursul lui Georgescu, care au promovat într-un mod specific acțiunea colectivă, trebuie luate în serios de public, cercetători și serviciile de informații ca o explicație a mobilizării sociale masive din jurul acestuia. Dacă Georgescu și Federația Rusă au influențat această formă particulară de eliberare cognitivă, atunci au făcut-o prin cooptarea ei” Merită citită toată analiză aici. ///
#PridelaBudapesta După Pride-ul de la București și cel de la Chișinău, pe 28 iunie are loc Pride-ul de la Budapesta, pe care partidul Fidesz l-ar visa interzis, însă mingea se află în curtea primarului „verde” al capitalei, Gergely Karácsony, care spune pentru Politico că marșul nu poate fi interzis. Având în vedere proiectul de lege Fidesz care ar fi dus la interzicerea Pride-ului la Budapesta, mai mulți parlamentari PE, aproximativ 70, primari din capitale europene, alături de Comisara pentru Egalitate, Hadja Lahbib, vor fi prezenți duminică la eveniment. Politico se așteaptă ca această largă participare europeană să acutizeze criza dintre Brussel și Budapesta, iar discuția despre sprijinul lui Viktor Orban pentru sancțiunile împotriva Rusiei să devină și mai dificilă.///
