Redacția Comunitatea Liberală 1848 oferă cititorilor în avanpremieră și în exclusivitate un fragment din cartea semnată de Alina Pop, Filip Alexandrescu, Ionuț-Marian Anghel, bazată pe o cercetare sociologică prin care autorii și-au propus să înțeleagă motivațiile votului așa-numit „suveranist”. Dincolo de explicațiile din media (manipularea prin social media, interferența unor actori străini, implicarea sau lipsa de implicare a serviciilor secrete), ceea ce a lipsit din dezbaterea publică a fost o analiză detaliată a voturilor pentru actorii politici care se declară „suveraniști”. Cartea din care extragem acest fragment arată că analiza votului în plan teritorial și discuțiile directe cu unii votanți ai candidaților „suveraniști” pun în lumină cauzele structurale și motivațiile individuale și de grup ale comportamentului de vot, ce se pot replica la următoarea rundă de alegeri.
În zilele tensionate de după alegeri, căutam cu toții să înțelegem cum a fost posibil succesul uluitor al lui Călin Georgescu. Explicații precum „manipularea“, „mâna Rusiei“, „lipsa de educație“ și altele asemănătoare s-au succedat rapid pe ecranele telefoanelor, pe burtierele televizoarelor și pe buzele celor care se arătau nemulțumiți, speriați sau de-a dreptul șocați de opțiunea electorală a concetățenilor lor. Cel mai adesea, însă, șocul nu face casă bună cu înțelegerea unui fenomen. De aceea, ne-am propus să ne luăm timp și să căutăm date pentru a înțelege care sunt substraturile sprijinului electoral pentru Călin Georgescu și pentru alți suveraniști.
Să scrii o carte despre fenomene aflate în desfășurare poate fi un demers deopotrivă curajos și riscant. Ca sociologi, știm că este nevoie să treacă un anumit timp, de la momentul în care ele se produc, pentru a le putea înțelege și explica în mod riguros. Știința socială este, prin natura ei, precaută și, din acest motiv, se află ușor în urma realității pe care o analizează. A fi cu un pas în urmă nu înseamnă doar a interpreta anumite evenimente după ce s-au petrecut, ci și de a face un pas în spate pentru a înțelege mai bine contextul producerii lor. Dar, odată înțeles bine contextul, n-ar trebui să mai fie loc de surprize precum cea trăită de noi după alegerile din noiembrie 2024. Suntem convinși că, dincolo de eșecul sondajelor de opinie în a prefigura o ierarhie predictibilă a candidaților la președinție, un astfel de vot revanșist, anti-sistem putea fi parțial anticipat dacă instituțiile publice cu rol de finanțare a cercetării din România ar fi alocat constant resurse pentru participarea României la cercetări sociologice de prestigiu, precum European Values Study, World Values Survey sau European Social Survey. Considerăm crucial ca România să participe la cercetări comparative, riguroase metodologic, care analizează schimbările de valori, atitudini și percepții în rândul populației, mai ales într-o epocă marcată de multiple crize și de schimbări economice și geopolitice.
Ce se găsește în această carte (și ce nu)
Cititorii informați de la început despre conținutul unei cărți cum este cea de față vor beneficia mai mult citind-o sau răsfoind-o decât aceia care nu știu la ce să se aștepte. De aceea, dorim să explicăm pe scurt ce se găsește și ce nu se găsește în acest volum. Pentru a preveni posibile dezamăgiri, trecem în revistă argumentele pe care nu le vom discuta, fie pentru că au fost dezbătute în alte lucrări, fie pentru că nu se potrivesc abordării noastre sociologice. Nu vom insista asupra cauzelor imediate pentru votul suveranist, cum sunt manipularea (prin rețele de socializare), posibilele ingerințe ale serviciilor secrete, interpretările geopolitice (Rusia vs Occident) sau paralelele intelectuale și istorice dintre suveranism și alte curente politice cu care acesta are elemente comune (fascism, legionarism). Nu ne-am propus nici să analizăm suveranismul ca discurs și program politic.
Ce se poate găsi în acest volum? În primul rând, ceea ce urmează să citiți este o analiză asupra votului suveranist. Prin acesta înțelegem votul acordat candidaților și partidelor care se identifică prin această etichetă politică. Termenul „suveranist“ este tratat într-un mod cât se poate de pragmatic și obiectiv, așa cum este folosit în spațiul politic de către candidați și partide care se definesc în acest fel sau de către ceilalți, prin referire la ei. În acest sens, „suveranismul“ apare în analiza noastră ca o categorie de autodefinire politică și ca o noțiune din dezbaterea publică recentă.
În al doilea rând, oferim o perspectivă profund sociologică, care pune problema condițiilor sociale care îi pot face pe indivizi receptivi la mesajele partidelor suveraniste. Aceste condiții sunt reale și problematice în sine, și de aceea le dedicăm acest volum. Suntem conștienți că ele au fost preluate și exploatate politic de liderii suveraniști, dar cauzele ca atare sunt independente de orice interpretare politică. Este important de subliniat că demersul nostru este strict analitic și explicativ și nu urmărește, sub nicio formă, să legitimeze acest curent nou apărut în peisajul politic românesc. Când vorbim de suveranizare, nu avem în vedere dezirabilitatea acestui fenomen, ci faptul, obiectiv și măsurabil, al extinderii votului pentru candidații suveraniști în alegeri succesive. Astfel, înțelegerea condițiilor sociale și politice care fac posibil succesul electoral al acestor actori este o premisă necesară pentru o discuție mai lucidă și mai nuanțată asupra fenomenului.
În al treilea rând, oferim o perspectivă internațională, asumat europeană, care nu privește suveranismul manifestat în România la alegerile naționale recente ca pe o aberație istorică sau ca pe un fenomen „pur românesc“. În calitate de cercetători în științele sociale, încercăm să înțelegem acest fenomen ca parte a unui proces european și chiar global. Explicațiile care plasează fenomenul suveranist într-un registru al circumstanțialului sunt proprii investigațiilor jurnalistice, dar nu se pretează unei analize științifice. Aceasta nu poate lucra cu nume proprii ca explicații cauzale (PSD, Rusia, Georgescu etc.), ci se bazează pe concepte cum sunt inegalitatea socială, dezvoltarea inegală sau frustrările sociale.
În al patrulea rând – și prin aceasta volumul se deosebește de alte abordări recente ale votului suveranist –, analiza noastră se bazează pe dialogul direct cu votanții acestor candidați sau partide, precum și cu apropiații lor. Am stat de vorbă cu zeci de oameni din trei comune ale României încercând să înțelegem ce i-a făcut să meargă la vot și să îi aleagă pe unii sau pe alții dintre candidații suveraniști. Prin aceste dialoguri, care au fost fără excepție civilizate, sperăm că am contribuit și la demontarea imaginii unora dintre acești votanți ca „abrutizați“, „bestii“ sau eminamente „violenți“. Ascultându-le poveștile de viață, marcate adesea de pierderi și neîmpliniri, am înțeles cum au ajuns să-și pună speranțele în politicieni suveraniști.
În această carte ne-am străduit să arătăm că există motive obiective ca o parte din populația României să se simtă înstrăinată de ofertele politice pentru o viață bună sau demnă făcute de politicienii mainstream. Considerăm că așa cum există o preocupare pentru echilibrul bugetar al statului român, trebuie să existe o grijă pentru cetățeni și condițiile lor de viață. Nu numai dezechilibrele bugetare pot afecta stabilitatea societății românești, ci și fracturile în standardul de viață care îi fac pe oameni să apeleze la false remedii care pot înrăutăți simptomele inițiale. Soluția este într-adevăr educația, dar nu a celor cărora li s-a refuzat dezvoltarea socială de până acum, ci a celor care au puterea de a da direcțiile de dezvoltare în viitor. Doar așa, prin reechilibrarea decalajelor de dezvoltare, putem să ne imaginăm înfiriparea unor rădăcini sociale care nu subminează ci fac să înflorească democrația.
Despre autori
Alina Pop a obținut titlul de doctor de la Universitatea Sapienza din Roma. Este autoarea cărții Roșia Montană: Social representations around an environmental controversy in Romania (Shaker Verlag, 2014). Ca urmare a expertizei sale asupra conflictului minier de la Roșia Montană, opinia sa a fost solicitată de către partea română în procesul Roșia Montană de la Tribunalul Arbitral din Washington (ICSID), pe care România l-a câștigat în 2024. Interesele sale științifice mai recente vizează marginalizarea socială, rolul femeilor în guvernarea locală și imigrația. A participat în echipe de cercetare naționale și internaționale și coordonează în prezent un proiect de cercetare despre muncitorii imigranți din Asia în România (DREAMLAND). Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în reviste academice internaționale de prestigiu. În prezent este cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române.
Filip Alexandrescu este doctor în sociologie al Universității Toronto și cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Domeniile sale de cercetare privesc marginalitatea și excluziunea socială, formele spațiale ale rasismului precum și rădăcinile sociale ale problemelor de mediu și ale schimbările climatice. A fost bursier Marie Curie la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția și directorul sau codirectorul mai multor proiecte de cercetare în România și Cehia. Este co-editorul volumului Urban Marginality, Racialisation, Interdependence (Routledge, 2025) și autor al cărților Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană (Pro Universitaria, 2020) și The Midas touch. Theoretical essays in environmental sociology (Pro Universitaria, 2016). Este (co-)autor a 31 de articole indexate în Web of Science.
Ionuț-Marian Anghel este sociolog și cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Doctor în sociologie al Școlii de Studii Avansate a Academiei Române, preocupările sale de cercetare vizează politicile sociale, inegalitățile, transformările statului social și guvernanța minorităților (etnice) în Europa post-socialistă. A participat atât în proiecte de cercetare academică cât și de consultanță în domeniul politicilor publice pentru Banca Mondială, UNICEF, Ministerul Muncii (sub multiplele sale denumiri). A publicat numeroase articole în jurnale internaționale de prestigiu. Este autorul cărții Forme de guvernare a situației romilor. Scurt istoric de la Iluminism la Uniunea Europeană (Tritonic, 2023).
