Pe 11 noiembrie, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove a anunțat caterisirea a 11 preoți care, anterior, trecuseră la Mitropolia Basarabiei, publicând și un comunicat de presă în care se apăra de acuzația de a fi „biserică rusă”. În comunicat, mitropolia subordonată Patriarhiei Moscovei subliniază că este liberă și independentă conform unui Tomos de Independență dat în 1994, și că „nu se situează împotriva vectorului de dezvoltare ales de Statul nostru” (Republica Moldova), referindu-se la integrarea europeană fără a o numi ca atare.
În replică, Mitropolia Basarabiei, parte din Patriarhia Română, a publicat o reacție tranșantă, prin care califică Mitropolia Moldovei drept o „structură bisericească locală a Patriarhiei Moscovei”, negându-i jurisdicția în Republica Moldova. Este criticată implicarea preoților acesteia în campania electorală de partea partidelor pro-ruse. În legătură cu caterisirea celor 11 preoți, Mitropolia Basarabiei susține că aceștia i s-ar fi alăturat cu peste 5 ani în urmă, iar acțiunile Mitropoliei Moldovei nu au nicio valoare canonică sau juridică.
Raporturile reci dintre cele două structuri bisericești nu sunt un secret pentru nimeni, însă tonul mai asertiv adoptat de Mitropolia Basarabiei în ultimul timp se explică prin schimbările survenite în dinamica vieții religioase din Republica Moldova după invadarea Ucrainei de către Rusia. Aproape 200 de parohii din componența Mitropoliei subordonate Patriarhiei Ruse au trecut din 2022 până în septembrie 2024 la Mitropolia Basarabiei, iar procesul este unul continuu – câteva zeci de parohii fac trecerea în fiecare an.
În cazul în care continuă cel puțin cu aceeași viteză, e de așteptat ca evoluțiile în cauză să facă Mitropolia Basarabiei majoritară ca număr de parohii și dominantă în Republica Moldova în cel mult zece ani. Accelerarea procesului este explicată prin asocierea Mitropoliei subordonate Moscovei cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și cu rolul multora dintre preoții acesteia de agenți electorali ai coloanei a cincea ruse la fiecare scrutin.
O lovitură serioasă imaginii ei au dat-o scandalurile din 2024 cauzate de deplasările efectuate de zeci de preoți ai Mitropoliei Moldovei la Moscova cu scopul de a fi instruiți cum să-și determine enoriașii să voteze partide pro-ruse.
Pierderea rapidă a încrederii populației în structura ecleziastică rusă din Republica Moldova a provocat tensiuni și conflicte în interiorul acesteia, determinându-l pe mitropolitul Vladimir să-i expedieze o scrisoare patriarhului Kirill în 2023, în care îl atenționa că Moscova pierde lupta cu Bucureștiul pentru spațiul religios basarabean și că Mitropolia Moldovei este redusă la rolul de simplu observator și lipsită de pârghii pentru a opri mișcarea tot mai puternică a propriilor parohii către Mitropolia Basarabiei.
În plus, unii preoți au propus aderarea Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română, cu condiția rămânerii mitropolitului Vladimir în fruntea acesteia. Această propunere a fost respinsă, însă pătrunderea ei în spațiul public ar fi putut demonstra existența unor nemulțumiri și a unei dorințe de schimbare în interiorul Mitropoliei Moldovei, chiar dacă unii clerici ai Mitropoliei Basarabiei consideră că totul a fost o prefăcătorie pentru a opri procesul de pierdere a parohiilor de către structura ecleziastică subordonată Moscovei.
Tonul defensiv al comunicatului de presă din 11 noiembrie arată în continuare că situația nu este deloc roză pentru Mitropolia Moldovei, și că în curând s-ar putea confrunta cu un exod și mai masiv al propriilor preoți.
Mai ales că și justiția din Republica Moldova este în proces de eliminare a abuzurilor comise de autoritățile de la Chișinău „cu dedicație” împotriva Mitropoliei Basarabiei în urmă cu peste două decenii, atunci când la putere se afla Vladimir Voronin și Partidul Comuniștilor.
Este vorba despre un contract-cadru semnat în 2003 între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei, care îi oferea acesteia dreptul de folosință gratuită asupra a peste 800 de edificii – biserici și mănăstiri, adică în jur de două treimi din numărul total al acestora.
Contractul era vădit ilegal, întrucât nu respecta procedura stabilită prin hotărâre de guvern în 2002, care prevedea că primăriile urmau să creeze comisii care să stabilească apartenența fiecărei biserici, pe baza situației reale din teritoriu, iar Agenția Cadastru urma să înscrie dreptul de folosință în registru în favoarea cultului religios în care activa comunitatea locală. Ulterior, contractele de folosință trebuiau încheiate separat cu fiecare parohie.
În 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat contractul din 2003, arătând că acesta fusese impus încălcând legea și ignorând drepturile comunităților religioase. Hotârea Curții de Apel este executorie, însă a fost contestată de Mitropolia Moldovei la Curtea Supremă de Justiție, care încă nu s-a pronunțat asupra cazului. Chiar și așa, există în prezent baza legală pentru trecerea rapidă a parohiilor de la o mitropolie la alta, care a și fost utilizată recent în cazul parohiei „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Dubăsarii Vechi, care a trecut la Mitropolia Basarabiei.
Evoluțiile din viața religioasă ortodoxă a Republicii Moldova despre care am vorbit fac parte din logica mai largă a erodării influenței Rusiei în întregul spațiu ex-sovietic după începerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei în 2022.
Iar Moscova conștientizează pericolul de a pierde poate cel mai eficient instrument de propagandă anti-occidentală și anti-românească de care dispune, Mitropolia Moldovei, de aceea și-a mobilizat oamenii de casă din politicul de la Chișinău pentru a protesta față de recenta decizie a Curții de Apel privind biserica din Dubăsarii Vechi.
Pe 27 noiembrie, Igor Dodon a publicat un mesaj pe rețelele de socializare conținând setul tipic de atacuri antiromânești și acuzații de „vindere” a țării Bucureștiului. Mitropolia Basarabiei i-a răspuns foarte prompt cu un mesaj dur, în care-l califică pe socialist drept „unul dintre cei mai incompetenți lideri politici ai țării” și îi recomandă să pună mâna pe cartea de istorie, transmițându-i, în același timp, că nu va putea opri mersul firesc al acesteia.
Comunicarea Mitropoliei Basarabiei transmite siguranță, încredere și forță, iar creșterea și dezvoltarea ei în detrimentul Patriarhiei Ruse și structurilor ei subordonate devine o constantă a vieții publice din Republica Moldova.
