După primul tur al alegerilor pentru președintele României avem o problemă cu democrația noastră tânără. Rămânem pe drumul european și nord-atlantic sau ne întoarcem în întunericul girat de Rusia?
În afara discuțiilor referitoare la faptul că rezultatul candidatului de pe primul loc, s-ar datora în mare măsură utilizării rețelelor sociale, nu au fost semnalate probleme semnificative în ziua alegerilor.
Cu toate acestea, potrivit informațiilor apărute în spațiul public cel puțin doi candidați, au cerut Curții Constituționale anularea alegerilor.
Iar Curtea întrunește mâine de la ora 11 pentru a le soluționa.
Ce șanse au aceste cereri să treacă de CCR chiar și în contextul precedentului deciziei de eliminare a candidaturii Dianei Șoșoacă, una criticată aproape unanim ca fiind nedemocratică, chiar ilegală și neconstituțională?
Încă din noaptea alegerilor, ne-am pus problema asta. Era spre dimineață și devenea din ce în ce mai clar că Elena Lasconi reușește să treacă peste Ciolacu, dar că va fi strâns; predicțiile variau de la 2000 la 8000 de voturi diferență, bazate pe niște proiecții făcute pe baza trendului relativ constant de creștere funcție de cum se termina de numărat câte o secție dintre cele rămase.
Evident că discutam de cineva care teoretic era și afectat de rezultatul strâns – Ciolacu.
Doar că Ciolacu, într-un acces de responsabilitate politică, poate singurul de când e în politică, a anunțat că nu va contesta rezultatul alegerilor.
Asta și pentru că, așa cum explicasem colegilor, nu avea cu ce sau cum. Și asta din două motive.
Primul era chiar faptul că nu fusese semnalate probleme deosebite în niciuna din secțiile din toată țara. Toate procesele-verbale erau semnate fără observații. În mod curios, alegerile au decurs ok de data asta.
Al doilea motiv, era chiar Greblă, care s-a îmbățoșat chiar la aceste alegeri să arate că nu doar Moldova poate avea un sistem de numărare și de afișare rezultate în sistem de live moment, și a introdus acest sistem și în România, în premieră. Mai mult a garantat că încărcarea rezultatelor în sistem era posibilă doar după verificarea corectitudii (voturi și cheie) și validarea proceselor-verbale de către birourile electorale județene.
Am mai adăugat atunci și riscul unor revolte sociale generate de către votanții lui Georgescu cărora cel mai probabil li s-ar alătura și cei ai lui Simion, dar și adepții lui Șoșoacă.
Dar asta era o discuție la cald, într-un mediu politic. Astăzi discuția are nevoie și de o părere tehnică. Și ca unul care a gestionat ceva procese electorale la viața lui, inclusiv cu modificări de legislație, cred că pot exprima o părere avizată.
Așadar, iată de ce cred că, pe baza informațiilor publice pe care le avem cu toții, de data asta CCR nu o mai poate comite.
În primul rând, trebuie plecat de la cadrul legal aplicabil într-o asemenea situație – cum poate anula Curtea Constituțională alegerile. Îl avem detaliat la articolul 52 din Legea 370/2004.
Cine poate depune cerere de anulare? Este stabilită la al doilea alineat – cererea poate fi depusă doar de un candidat care a participat la alegeri.
La primul alineat sunt și condițiile de fond – în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. Deci, nu este suficient să fi fost constatate fraude; fraudele constatate trebuie să fi fost de natură să modifice ordinea candidaților la al doilea tur de scrutin.
Și mai e o condiție, tot la al doilea alineat – cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
Așadar, avem două cereri depuse, de doi dintre candidații independenți – Terheș și unul Popescu. Deci prima condiție e îndeplinită.
Legat de a doua condiție, dacă ne uităm pe rezultatele alegerilor, cei doi candidați care au cerut anularea alegerilor acuză fraude de peste 1,6 milioane de voturi, pentru că doar un asemenea număr ar fi de natură să-i fi dus în turul doi, și asta împreună pentru că cei doi au strâns vreo sută de mii de voturi, în total.
În acest caz, cererile trebuie să fie însoțite de dovezi.
Dacă ne luăm deci după informațiile oficiale, nu există suspiciuni de fraudă semnalate în timpul procesului de votare sau în timpul numărării voturilor/stabilirii rezultatelor. Nici nu aveau cum. După cum v-am spus, alegerile au fost ok. Nici măcar voturile nule nu sunt în număr exagerat de mare ca la alte alegeri. Au fost în jur de 250 de mii. Și nici buletine de vot neutilizate lipsă nu pot fi un pretext.
Fraudele invocate de cei doi, se referă potrivit celor declarate de ei, la manipularea și influențarea alegătorilor prin intermediul rețelelor sociale.
În al doilea rând, nu există vreo prevedere legală/reglementare indicată ca fiind încălcată prin modul de utilizare a rețelelor sociale. Nici măcar folosirea boților nu este ilegală. Apoi, DNSC a precizat recent că nu au fost constatate amestecuri ale unor entități străine. Iar azi DNSC a declarat că nu are atribuții în monitorizarea rețelelor sociale pe utilizarea boților. Și SRI precizează că utilizarea fermelor de troli sau boți identificate de ei nu pun în pericol securitatea națională.
În al treilea rând, orice anchetă solicitată Comisiei Europene sau altor instituții este în curs și nu va fi finalizată până la ora ședinței CCR de mîine. Nici măcar de la CSAT-ul convocat de Iohannis pentru mâine nu poate veni ceva, pentru că ședința lor e convocată la ora 14.00, după ce se va fi anunțat decizia CCR.
Prin urmare, nu cred că CCR își mai permite încă o decizie de tip Șoșoacă. România este o țară democratică și nu trebuie deturnată de la această cale prin decizii ale unor personaje, fie ele și purtătoare de robe. Rolul lor este să vegheze ca alegerile să nu fie influențate decîâ de dorința alegătorilor.
Turul doi trebuie să se desfășoare potrivit dorinței exprimate de alegători la vot, nu prin intervenții nelegale, netransparente și nedemocratice.
