În era informației accelerate, manipularea opiniei publice prin rețele sociale nu mai este doar o amenințare teoretică. Este o realitate palpabilă, care a redefinit, într-un mod tulburător, modul în care se derulează campaniile electorale. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România reprezintă un semnal de alarmă care depășește granițele politicii obișnuite. Intrarea în turul al doilea a lui Călin Georgescu, un candidat cu legături evidente sau cel puțin puternic suspectate cu influența rusă, a marcat un moment periculos pentru viitorul României ca stat membru NATO și UE. Ceea ce s-a întâmplat nu este doar o competiție electorală, ci o încercare deliberată de decuplare a României de la spațiul transatlantic, o amenințare care nu poate fi ignorată.
De la teste la perfecționare: strategia Kremlinului în Europa de Est
Modelul aplicat în România a fost rafinat pe baza experiențelor anterioare din Republica Moldova. De la referendumuri până la alegeri prezidențiale, Rusia a demonstrat cum poate să valorifice frustrările sociale și să le canalizeze către un scop strategic. În cazul lui Călin Georgescu, campania sa a atins niveluri de viralitate care, în condiții normale, ar fi fost improbabile. În doar două luni, a obținut o expunere comparabilă cu cea realizată de primii trei candidați în aproape un an.
Acest succes fulminant nu a fost nici natural, nici accidental. În spatele său s-a aflat o rețea coordonată de conturi de promovare, influenceri și boți care au amplificat artificial mesajele. Algoritmii TikTok au fost exploatați pentru a livra constant conținut către utilizatori, fără ca aceștia să-și dea seama că asistă la o campanie orchestrată. Acest tip de „fascinație algoritmică” nu este doar eficient, ci și periculos.
Succesul lui Călin Georgescu nu este un accident, ci rezultatul unei campanii sofisticate, care a combinat manipularea algoritmică pe platforme precum TikTok cu utilizarea „rețelelor de rețele” din comunitățile religioase rurale. Conform profesorului Corneliu Bjola, aceste metode, folosite și de campanii rusești anterioare, au permis lui Georgescu să își construiască un bazin electoral larg și diversificat.
TikTok: un „Vest sălbatic” al dezinformării și manipulării
TikTok, cu aproape 9 milioane de utilizatori români, devine un teren fertil pentru astfel de operațiuni. Spre deosebire de alte platforme, algoritmii săi sunt concepuți să prioritizeze retenția utilizatorilor, nu neapărat interacțiunea directă. Astfel, o campanie bine finanțată poate să propulseze conținut manipulator la milioane de utilizatori într-un timp record, fără să lase urme evidente.
Pe TikTok, algoritmii au fost folosiți pentru a transmite mesaje micro-direcționate, personalizate în funcție de interesele și preferințele fiecărui utilizator. Astfel, mesajele politice anti-sistem au ajuns la tineri, iar discursurile religioase simple, dar emoționale, au fost adresate persoanelor mai în vârstă. Campaniile de astroturfing (crearea iluziei unui sprijin public masiv pentru o idee, persoană sau campanie, folosind postări false, boți sau influenceri plătiți) au amplificat artificial sprijinul aparent pentru Georgescu, creând iluzia unei mișcări populare masive.
Conform sondajului INSCOP din ziua alegerilor, 45% din alegătorii lui Georgescu provin din mediul rural și urbanul mic, unde nu accesul la oportunități social-economice este mai limitat, strategia s-a mutat pe rețele de mesagerie criptată pentru a instrumentaliza și manipula cantitatea de frustrări acumulate în timp. De remarcat și profilul de vârstă al alegătorilor lui Călin Georgescu – 57% îl formează tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani. Susținerea tinerilor pentru Călin Georgescu poate fi explicată printr-o combinație de frustrare față de sistemul actual și dorința de schimbare. De regulă, tinerii sunt nemulțumiți de condițiile economice și sociale, iar mesajele anti-sistem ale lui Georgescu rezonează cu ei mai ales datorită mesajelor sale populist-extremiste. În acest context, figura sa de „nou” lider pare atrăgătoare și a inspirat încredere, mai ales pentru cei care nu sunt conectați la clasa politică mainstream.
De asemenea, discursul religios și valorile tradiționale reprezintă un alt factor de atracție, în special pentru tinerii din comunități conservatoare care folosesc intens rețelele de socializare. Aceștia sunt deschiși către soluții simpliste care promit o schimbare radicală în fața lipsei de oportunități economice și a unei clase politice percepute ca ineficiente. Atractivitatea lui Georgescu pentru acest segment de vârstă subliniază o vulnerabilitate crescută a tinerelor generații la manipularea distribuită pe social-media, iar acest fenomen scoate în evidență necesitatea unui educații civice mai aprofundate și a unei gândiri critice sporite.
În cele din urmă, TikTok se remarcă și printr-o lipsă flagrantă de transparență în ceea ce privește cheltuielile legate de promovare, permițând achiziționarea de vizualizări pe zi fără a dezvălui detalii despre costuri. În plus, rețelele de promovare exploatează strategii sofisticate, cum ar fi crearea de conturi multiple cu denumiri similare și redistribuirea sincronizată a conținutului pe platforme precum Facebook, amplificând impactul mesajelor fără ca utilizatorii să conștientizeze natura coordonată a acestor campanii.
Amenințarea rusească și neglijența instituțională
Un aspect alarmant este lipsa de reacție a instituțiilor românești responsabile de securitatea națională și reglementarea digitală. De la servicii secrete până la ANCOM, fiecare entitate pare să paseze responsabilitatea către altcineva. Conceptul de influențare malignă sau corupere a alegerilor nu este nici măcar menționat în Strategia națională de apărare 2020-2024, ceea ce denotă o vulnerabilitate structurală.
Mai mult, reacțiile întârziate și concluziile pripite, precum cele ale SRI, care a declarat că nu există dovezi de amestec străin, lasă impresia unei lipse de pregătire în fața noilor amenințări. În contrast, alte țări, precum SUA, au luat măsuri proactive împotriva TikTok, subliniind riscurile sale pentru securitatea națională.
Îngrijorător este și faptul că și alte instituții române au fost surprinse nepregătite. De exemplu, dosarul penal deschis împotriva lui Georgescu pentru glorificarea unor criminali de război precum Ion Antonescu sau Zelea Codreanu a fost tergiversat. Mișcările de extremă dreaptă, care au sprijinit indirect ascensiunea sa, nu au fost monitorizate și contracarate eficient. Iar astăzi acestea bântuie cu succes pe rețele, manipulând publicului pentru alegerile parlamentare și turul II al prezidențialelor.
Fenomenul Georgescu scoate în evidență vulnerabilități critice ale societății și sistemului democratic românesc. Ascensiunea sa putea fi anticipată dacă legăturile cu rețelele de influență religioasă și campania sa pe TikTok ar fi fost monitorizate. Apoi autoritățile și societatea civilă nu au avut instrumentele sau reflexele necesare pentru a contracara o astfel de strategie de infiltrare și manipulare. Iar fragilitatea instituțională vine din sistemul democratic destul de vulnerabil la influențe externe și tactici de destabilizare (corupere informațională cu efecte electorale), precum cele utilizate în cazul lui Georgescu, care par să fi fost inspirate din manualele de război hibrid.
Ce urmează?
Turul al doilea va fi un test decisiv pentru viitorul României. Candidatul pro-european trebuie sprijinit de o coaliție largă, formată din toate partidele democratice, societatea civilă și diaspora. Mobilizarea alegătorilor indeciși și a celor care ar fi tentați să nu voteze este esențială. Acest moment nu este despre simpatii politice, ci despre salvarea democrației și menținerea României în spațiul de securitate euro-atlantic.
Elena Lasconi, contracandidata lui Georgescu, are acum o misiune dificilă. Trebuie să își definească ferm poziția pro-europeană și să atragă de partea sa votanții care nu au reușit sau nu au vrut să iasă la vot în primul tur (nehotărâții) și să le câștige încrederea votanților din partidele de masă clasice (PSD și PNL) aflate într-un proces de redefinire a establishment-ului politic. De asemenea, diaspora din Republica Moldova, care a sprijinit masiv forțele pro-democratice în alegerile de peste Prut, poate fi un factor decisiv la aceste alegeri în favoarea candidatei Lasconi.
Concluzie: România pe muchie de cuțit
Într-o eră a informației, democrația nu mai este amenințată doar de arme sau armate, ci de algoritmi și campanii de dezinformare. Cazul Călin Georgescu este un exemplu clar că o țară democratică poate fi influențată radical de forțe externe care acționează în umbră. Fără o strategie națională și europeană bine pusă la punct, astfel de operațiuni vor continua să exploateze punctele noastre slabe, transformând platformele sociale din instrumente de comunicare în arme ale manipulării. Fenomenul poate servi ca un avertisment pentru România, subliniind necesitatea unei vigilențe sporite în fața amenințărilor hibride externe și a „Lebedelor Negre” care pot schimba radical peisajul politic și strategic al țării.
Acum alegerea publicului din România nu a fost niciodată mai clară: între un candidat care promovează valorile democrației și unul care vrea să scoată România din NATO și UE, oferind-o pe tavă Kremlinului.
Turul II de pe 8 decembrie va decide dacă ne salvăm democrația sau ne prăbușim în întunericul autoritarismului. Nu avem dreptul să ratăm acest moment. Tertium non datur.
