După anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale de către CCR, mai multe publicații și televiziuni internaționale au intrat în regim de breaking news pentru a comenta criza din România. Stoparea procesului electoral este o premieră pentru România, e prima dată din 1848 când o etapă a alegerilor este anulată de jure. După eliminarea, la fel de controversată, a unei candidate din cursa prezidențială, Diana Șoșoacă, încrederea în Curtea Constituțională e profund viciată. Mai jos sunt sintetizate câteva analize și reacții publicate în media internațională pentru a vedea cum e percepută criza în spațiul euro-atlantic.
Journal of Democracy – Why Romania Just Cancelled its Presidential Election (Veronica Anghel)
- Veronica Anghel, profesoară la European University Institute, scrie într-unul din cele mai prestigioase periodice academice că decizia CCR „a dus scena politică direct în haos, stârnind stupefacția atât a observatorilor interni, cât și a comunității internaționale”
- Anghel scrie că, inițial, autoritățile române au minimizat potențialul pericol al unei influențe externe în alegeri și abia după reacția explicită a Dept. de Stat al SUA, serviciile și autoritățile au reacționat mai puternic, însă cu prețul erodării credibilității în instituții fundamentale ale democrației
- Potrivit autoarei, Kremlinul deja a câștigat o bătălie de imagine, pentru că, în statul-țintă, procesele democratice sunt percepute, cel puțin de o parte a opiniei publice, ca fiind viciate și ilegitime
- Criza din România are soluții, însă incertitudinea persistă – trebuie reclădită încrederea în instituții și în procesele democratice iar partenerii vestici trebuie convinși că vulnerabilitățile instituționale pot fi depășite.
NY TIMES – Curtea Constituțională anulează rezultatele alegerilor prezidențiale și cere un nou vot
- Laura Ștefan, de la Expert Forum, intervievată de NY Times, a declarat că guvernul României a acționat mult prea lent în combaterea implicării externe în alegerile prezidențiale și că decizia pe ultima sută de metri a Curții Constituționale nu face, pentru suporterii candidatului Călin Georgescu, decât să le confirme că „un sistem întunecat lucrează împotriva lor”
- Pentru autorii articolului, criza alegerilor este considerată cea mai mare turbulență politică de la execuția soților Ceaușescu din decembrie 1989
- Candidatul Călin Georgescu este prezentat ca un ultra-naționalist, admirator al lui V.Putin și al figurilor fasciste din interbelic, critic față de ajutorul României pentru Ucraina, anti-vaccinist și adept la naționalizării, ajutat de o „operațiune hibridă de agresiune” coordonată de Rusia pentru a accede în turul doi
Foreign Policy – Will Romania Elect a Pro-Russian President? (Emilia Șercan)
- Cu două zile înainte de 8 decembrie, Emilia Șercan (PressOne), a semnat pentru Foreign Policy o analiză a primilor doi competitori în alegerile prezidențiale cu accent pe politica de securitate și viziunea lor în domeniul politicii externe
- Emilia Șercan arată publicului internațional direcțiile exprimate de Călin Georgescu pe teme externe – admirator al V.Putin pe care îl consideră „un patriot”, critic al apartenenței României la NATO, cel care a numit scutul antirachetă NATO de la Deveselu „o rușine diplomatică” și a afirmat public că nicio țară din blocul NATO nu ar fi apărată dacă ar fi atacată de Rusia
- Emilia Șercan atrage atenția și asupra atacului hibrid coordonat pe TikTok în sprijinul candidatului Călin Georgescu – potrivit ei, România este pe primul în UE la numărul de utilizatori, 47% din populație – și că ele sunt sprijinite de un actor statal
